Tradiții și superstiții de Crăciun. Ce nu trebuie să faci în ziua de Ajun

Foto ILUSTRATIV
Foto ILUSTRATIV

Crăciun 2020. Pe lângă cadourile oferite de Moș Crăciun, sărbătorile de iarnă atrag după o sine o serie de superstiții și tradiții bazate pe obiceiurile locale. Află ce nu trebuie să faci în ziua de Ajun.

Ziua Nașterii Mântuitorului este o sărbătoare cu o puternică semnificație pentru lumea creștină, care de-a lungul timpului a născut și foarte multe superstiții.

Vestea Nașterii lui Isus este anunțată de prezența colindătorilor care se duc din casă în casă pentru a anunța venirea pe lume a Mântuitorului și pentru a le transmite urări de bine gazdelor. Acestea din urmă, îi răsplătesc cu mere, nuci, dulciuri, dar și bani.

Tradiția spune că este un semn rău dacă gazda refuză să-i primească pe colindători sau dacă ușa casei lor este încuiată, gestul lor va fi pedepsit de Dumnezeu.

În Preziua Ajunului și de Ajun, gospodinele pregătesc bunătățile care vor umple masa de Crăciun. Ritualul femeilor a căpătat o simbolistică magică, fiind asociat cu sporirea belșugului casei.

În Ajun se împodobește bradul, probabil este unul dintre cele mai așteptate momente ale anului, în special pentru copii. Alături de părinți, copiii împodobesc bradul ca noaptea Moș Crăciun să vină pe horn și să așeze cadourile sub el.

Tot în Ajun se sacrifică și porcul. Conform tradiției este interzisă tăierea animalului în perioada postului, întrucât vasele se „spurcă” din cauza sângelui animalului sacrificat și strică postul gazdelor.

În plus, atunci trebuie să se facă curățenie în casă și să se pregătească mese îmbelșugate pentru a avea un an plin de rodnicie.

Vestea Nașterii Domnului este anunțată și de prezența preoților care vin cu Boboteaza.

 

Superstiții de Crăciun
 

În Bucovina, oamenii evită să împrumute lucruri, iar sărbătoarea Crăciunului este prilejul de-a înapoia sau recupera ceea ce au împumutat de-a lungul anului.

Tot în Bucovina, se bănuiește că toți colindătorii au puteri magice și că dacă ei nu ar mai da vestea Nașterii Mântuitorului din casă în casă, atunci diavolii vor invada Pământul.

În timp ce în Moldova, de Ajun nimeni nu aruncă absolut nimic din casă, dacă vor să aibă un an roditor și plin de belșug. Gunoiul nu face excepție de la această regulă.

Tot în Moldova, femeile coc colaci în formă de opt întors, semnul infinitului, care în următoarea primăvară sunt afumați și puși între coarnele bovinelor care ară pâmântul pentru a avea un sol fertil.

În Banat, în Ajun oamenii nu au voie să stingă focul dacă vor să aibă un an plin de lumină și sport în casă.

Tinerele care vor să se mărite își pun peste noapte sub fereastră diverse bucate, dar fără a fi gustate, iar legenda spune că cel care le este predestinat se va apropia de fereastra lor și se va înfrupta din delicatesele lăsată de fată, prilej în care aceasta îl va vedea.

O altă superstiție spune că de Crăciun nu este bine să te cerți sau bați cu cineva pentru că vei avea probleme de sănătate de-a lungul anului.

În dimineața de Crăciun, tradiția spune că ar fi bine să ne spălăm cu apă curată în care să punem o monedă de argint. În acest mod, vom fi curați tot anul, la fel ca argintul, și feriți de boli.

 

Nașterea Domnului este sărbătorită de Biserică pe 25 decembrie
 

Naşterea Domnului, primul praznic împărătesc în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului, este sărbătorită de Biserică în 25 decembrie.

Despre naşterea lui Iisus Hristos vestesc cei patru Sfinţi Evangheliştii, iar relatările lor se completează prezentând diferite aspecte ale acestui eveniment, al venirii Fiului lui Dumnezeu pe pământ, transmite Agerpres.

Cu privire la toţi cei patru Evanghelişti, fiecare dintre ei arată un întreg desăvârşit, dar în aceeaşi măsură, se întregesc unul pe celălalt, tot aşa cum o stea întregeşte o alta, tot aşa cum vara întregeşte primăvara, şi iarna, toamna, spune Sfântul Nicolae Velimirovici (http://www.voscreasna.com).

„Naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodită cu Iosif, fără să fi fost ei înainte împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul ei, drept fiind şi nevrând s-o vădească, a voit s-o lase în ascuns. Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt”, arată Sfântul evanghelist Matei (Matei 1, 18, 19, 20).

Sfântul evanghelist Luca reia cuvintele Sfântului Arhanghel Gavriil către Sfânta Fecioară Maria spunând: ”Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său” (Luca 1, 28-32).

Sfântul evanghelist Ioan precizează însă şi de ce Fiul lui Dumnezeu S-a zămislit şi S-a născut mai presus de firea omenească, S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara. Căci ”Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu S-a născut. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr” (Ioan 1, 12-13).

Despre naşterea Lui Hristos, Evanghelia după Luca spune că a avut loc în al 14-lea an al domniei cezarului Octavian August (31 î.Hr.-14 d. Hr.), pe când guvernator al Siriei era Quirinius. În acel timp, Galileea, cu Nazaretul în care locuiau Sfânta Fecioară Maria şi Dreptul Iosif, şi Iudeea erau conduse de regele Irod cel Mare, supus al romanilor.

Aproape de termenul la care pruncul urma să se nască, Maria şi Iosif au plecat în Betleem (cetatea Regelui David), pentru că autoritatea romană a dispus efectuarea unui recensământ, iar fiecare trebuia să se înscrie în locul din care era de neam, iar Sfântul şi Dreptul Iosif era din neam împărătesc, descendent al Regelui David.

În Betleem, Mariei i s-au împlinit zilele ca să nască.

„Şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei. Şi în ţinutul acela erau păstori, stând pe câmp şi făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată îngerul Domnului a stătut lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor, şi ei s-au înfricoşat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Şi acesta va fi semnul: Veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle. Şi deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 7-14).

Îngerii au vestit că Cel născut era Domnul împăcării lui Dumnezeu cu oamenii şi a oamenilor între ei.

Din Betleem Sfânta Familie a fugit în Egipt de teama regelui Irod; iar din Egipt, înştiinţaţi de îngerul Domnului, Maica Domnului cu pruncul şi cu Dreptul Iosif s-au întors în pământul lui Israel, mergând pe ţărmul Mării Mediterane.

Au venit în Galileea, în Nazaret, acolo unde a fost trimis îngerul Gavriil să-i aducă Sfintei Fecioare vestea cea bună, că va naşte de la Duhul Sfânt pe Fiul lui Dumnezeu, ca să se împlinească cuvântul lui Dumnezeu: ”Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proroci, că Nazarinean Se va chema” (Matei 2, 23).

În Nazaretul Galileii s-a stabilit Familia Sfântă. De aici a plecat Iisus Hristos la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat de Sfântul Proroc Ioan.

După botez şi ispitirea Lui, în pustiul Karantania, părăsind Nazaretul, Iisus a venit şi a locuit la Capernaum, lângă mare, de unde Şi-a început activitatea publică. (surse: “Dicţionar al Noului Testament”, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1995, “Predici la Praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, arhimandrit Ilie Cleopa, 1996).

 

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

nxt.201
YesMy