Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunţat prelungirea termenului până la care asociaţiile româneşti din străinătate pot obţine finanţare nerambursabilă de la stat pentru proiecte menite să ajute comunităţile de români din diaspora, pentru a le da şansa să îşi adapteze programele în criza actuală, pe fondul pandemiei de coronavirus.
"Noul termen a fost extins cu 15 ZILE, de la data de 31 martie până la 15 APRILIE", anunţă DRP, printr-un comunicat oficial.
"Răspundem astfel solicitărilor venite din partea asociațiilor românești din numeroase țări, care au cerut un răgaz pentru a adapta proiectele la situația de criză generată de pandemia cu noul coronavirus COVD-19. Așadar, puteți în continuare să transmiteți propunerile voastre de proiecte, în format electronic, precum și cererea de finanțare și restul documentelor necesare, la adresa [email protected]", mai precizează aceeaşi sursă.
Totodată, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le cere solicitanţilor să îşi adapteze proiectele pe teme de actualitate şi să poată fi accesate online de către românii din străinătate.
"Date fiind restricțiile și limitările în vigoare peste tot în lume, recomandăm ca activitățile propuse în proiecte să fie adaptate mediului online, cu accent pe mass-media, educație, cultură. Toate informațiile și documentele necesare sunt disponibile AICI".
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni
Român din Spania, mort la 30 de ani din cauza epuizării la locul de muncă. Lucra într-o seră a unui politician, fără contract
Bogdan Bolojan /
16 aug 2025, 16:53
Un nou caz cutremurător de exploatare a muncitorilor străini a ieșit la iveală în sudul Spaniei, acolo unde un tânăr român și-a pierdut viața în timp ce lucra ilegal într-o seră aparținând unui consilier al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE). Moartea sa, provocată de epuizare și de temperaturile extreme, ridică semne de întrebare grave cu privire la modul în care autoritățile locale închid ochii la abuzurile din sectorul agricol, dar și la ipocrizia unor lideri politici care predică public despre drepturile omului și demnitatea muncii, în timp ce în propriile afaceri tolerează sau chiar întrețin condiții de exploatare.
