Criză în sistemul sanitar din Italia: milioane de pacienți renunță la consulturi sau analize din cauza timpilor mari de așteptare

Gabriel Nuță-Stoica |
Data publicării:

Criză în sistemul sanitar italian: aproape 6 milioane de cetățeni au renunțat la vizite medicale. Decretul privind listele de așteptare, aproape inutil, avertizează Fundația Gimbe.

Un an după adoptarea de către guvernul Meloni a decretului-lege pentru reducerea listelor de așteptare din sistemul sanitar, situația din Italia s-a agravat semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Fundația Gimbe, în 2024, aproximativ 5,8 milioane de italieni au renunțat la vizite sau teste medicale, iar patru milioane dintre aceștia au invocat timpii de așteptare excesiv de lungi ca principal motiv. Organizația avertizează că doar trei dintre cele șase decrete de punere în aplicare prevăzute au fost publicate, ceea ce limitează drastic impactul reformei.

Analiza realizată de Gimbe arată că decretul-lege adoptat în iunie 2024 „nu a produs încă beneficii concrete pentru cetățeni”. Conform datelor oficiale, în 2023 au fost 4,5 milioane de persoane care au renunțat la vizite, iar în 2022 – 4,1 milioane. Din cele 5,8 milioane înregistrate în 2024, patru milioane au abandonat serviciile medicale tocmai din cauza întârzierilor. Aceasta înseamnă o creștere de 51% față de anul precedent. În plus, dificultățile economice au împins alți 3,1 milioane de cetățeni să renunțe la îngrijiri de sănătate.

Gimbe subliniază că implementarea decretului a fost întârziată de „gestația lungă a platformei naționale pentru listele de așteptare” și de „conflictul instituțional dintre guvern și Regiuni privind decretul referitor la puterile de substituție”. Astfel, unul dintre cele trei decrete rămase are deja o întârziere de peste nouă luni, iar celelalte două nu au nici măcar termene de publicare stabilite.

Datele oficiale arată că 10% din populație a fost nevoită să renunțe la îngrijiri medicale în 2024

 

Datele furnizate de Istat arată că 9,9% din populație a fost nevoită să renunțe la îngrijiri medicale în 2024. Potrivit președintelui Fundației Gimbe, Nino Cartabellotta, „fenomenul renunțării la servicii afectează întreg teritoriul, inclusiv nordul Italiei și persoanele cu un nivel educațional ridicat, care înainte de pandemie se aflau într-o poziție de avantaj relativ”. El subliniază că sistemul public nu mai este capabil să asigure servicii în intervale de timp rezonabile, iar pentru mulți cetățeni sănătatea a devenit un lux inaccesibil.

În ceea ce privește stadiul implementării decretului, cele trei decrete publicate până în prezent au fost aprobate cu o întârziere de aproximativ patru luni și publicate în Monitorul Oficial abia în aprilie. Primele două, adoptate în octombrie 2024 și februarie 2025, vizează Platforma Națională pentru Listele de Așteptare. Deși ministrul Sănătății, Orazio Schillaci, anunța în februarie că platforma este funcțională la nivel național, Cartabellotta afirmă că „nu există niciun set de date public care să confirme o reducere a timpilor de așteptare”.

Experții din domeniu așteaptă un alt decret

 

Cel de-al treilea decret, care vizează consolidarea asistenței medicale în teritoriu, a fost și el adoptat cu întârziere. Între timp, un alt decret – care ar trebui să reglementeze intervențiile guvernamentale în locul Regiunilor – a expirat pe 31 august 2024, fără a fi adoptat, din cauza opoziției puternice din partea tuturor administrațiilor regionale, indiferent de culoarea politică. Deși în ultimele săptămâni s-au înregistrat semne de detensionare, un acord final lipsește.

Celelalte două decrete restante, care vizează stabilirea liniilor directoare naționale pentru programarea vizitelor și calcularea necesarului de personal sanitar, nu au fost încă redactate și nu există indicii clare privind termenele de adoptare.

Potrivit Fundației Gimbe, decretul privind listele de așteptare „s-a împotmolit în complexități tehnologice și tensiuni instituționale prelungite”, riscând să rămână „o promisiune încălcată”. Cartabellotta consideră că decretul de urgență a fost „complet incompatibil cu complexitatea fenomenului” și subliniază că soluțiile reale nu constau în măsuri punctuale, ci în „investiții substanțiale în personal medical, reforme organizaționale curajoase, o transformare digitală completă și măsuri concrete pentru a stopa cererea inadecvată de servicii medicale".

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

pixel