Un caz de infecție cu virusul chikungunya a fost confirmat în estul Franței, în regiunea Alsacia, la mai puțin de 10 kilometri de granița cu Germania, autoritățile sanitare suspectând o transmitere locală. Informația a fost confirmată luni de Institutul Robert Koch (RKI), principala instituție epidemiologică din Germania, citată de agenția DPA.
Pacientul este un bărbat care s-ar fi infectat în urma unei înțepături de țânțar în timp ce se afla la sud de Strasbourg. Cazul ridică îngrijorări serioase cu privire la posibila răspândire a virusului și în vestul Germaniei, având în vedere proximitatea geografică și prezența țânțarului-tigru asiatic, principalul vector al bolii, și pe teritoriul german.
Chikungunya este o boală virală transmisă prin înțepătura țânțarilor-tigru (Aedes albopictus) și provoacă simptome asemănătoare gripei, precum febră mare, dureri de cap și dureri articulare intense. Deși majoritatea pacienților se recuperează în decurs de o săptămână, virusul poate deveni periculos pentru femeile însărcinate, sugari și persoanele cu afecțiuni cronice. În trecut, nu existau vaccinuri disponibile împotriva acestei boli, însă în prezent, două vaccinuri au fost autorizate pentru utilizare în Germania.
Majoritatea cazurilor de chikungunya au fost importate
În Franța, majoritatea cazurilor de chikungunya au fost, în trecut, importate de călători reveniți din zone cu focare active, precum Mauritius sau Insula Réunion, teritoriu francez de peste mări. Cazul recent din Alsacia este considerat atipic, întrucât nu există indicii că pacientul ar fi călătorit în afara țării.
Potrivit datelor furnizate de RKI, între lunile aprilie și iunie au fost raportate 75 de cazuri de chikungunya în Germania, toate asociate cu persoane care au călătorit recent în afara țării. RKI a subliniat că, deși o răspândire geografică a virusului pornind de la acest caz din estul Franței este posibilă, probabilitatea rămâne scăzută în acest moment.
Cu toate acestea, autoritățile sanitare din Germania au activat măsuri de monitorizare epidemiologică și combatere a țânțarilor în zonele aflate în apropierea graniței. Specialiștii atrag atenția că prezența țânțarilor-tigru, combinată cu temperaturile ridicate, creează condiții favorabile pentru transmiterea locală a virusului și pe malul german al Rinului, precum și în alte regiuni din vestul țării.
Țânțarii-tigru sunt deja prezenți în mari părți din Franța și s-au răspândit semnificativ și în vestul Germaniei în ultimele veri, amplificând riscul apariției unor focare autohtone de boli tropicale.
Țânțarul-tigru asiatic (Aedes albopictus): un vector invaziv cu impact tot mai mare în Europa
Țânțarul-tigru asiatic (Aedes albopictus) este o specie de țânțar originară din regiunile tropicale și subtropicale din sud-estul Asiei, care s-a răspândit rapid în ultimele decenii în numeroase zone de pe glob, inclusiv în Europa. Considerat unul dintre cei mai invazivi țânțari la nivel mondial, Aedes albopictus este cunoscut atât pentru capacitatea sa de adaptare la medii urbane, cât și pentru rolul major pe care îl joacă în transmiterea unor boli virale periculoase pentru om.
Specia se distinge prin aspectul său specific: corpul negru cu dungi albe argintii pe picioare și pe torace, de unde și denumirea populară de „țânțar-tigru”. Este un țânțar de talie mică, dar extrem de agresiv, care înțeapă frecvent în timpul zilei – spre deosebire de majoritatea speciilor native europene, care sunt active în principal seara sau noaptea.
Femela Aedes albopictus se hrănește cu sânge, necesar pentru dezvoltarea ouălor, iar preferința sa pentru mediul urban și semiurban o aduce în contact direct cu populația umană.
Răspândire în Europa
Țânțarul-tigru a fost detectat pentru prima dată în Europa în anii ’90, prin porturile comerciale italiene, fiind transportat accidental în cauciucuri uzate sau plante ornamentale (cum ar fi bambusul norocos). De atunci, s-a extins accelerat în sudul și vestul continentului, inclusiv în Franța, Spania, Italia, Germania, Elveția și România.
Adaptabilitatea sa la temperaturi variate, capacitatea de a depune ouă rezistente în locuri mici și stagnante (precum farfurioarele de la ghivece, capacele de plastic sau jgheaburi), precum și absența prădătorilor naturali în noile ecosisteme favorizează proliferarea sa.
Țânțarul-tigru este un vector cunoscut pentru mai multe virusuri tropicale, inclusiv:
Chikungunya, care provoacă febră mare și dureri articulare severe;
Dengue, o infecție virală care poate duce la complicații hemoragice;
Zika, asociat cu malformații congenitale grave, precum microcefalia la nou-născuți;
Virusul West Nile, deja prezent în unele țări europene.
Transmiterea acestor boli depinde de prezența virusului în organismul uman sau animal și de condițiile climatice favorabile înmulțirii țânțarilor. Temperaturile ridicate din timpul verilor europene, tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice, contribuie la extinderea arealului geografic al acestei specii și cresc riscul apariției unor focare autohtone.
Măsuri de prevenție
Pentru a limita răspândirea țânțarului-tigru și a bolilor asociate, autoritățile de sănătate publică recomandă:
eliminarea surselor de apă stătătoare din jurul locuințelor;
utilizarea plaselor de țânțari și a spray-urilor repelente;
monitorizarea și controlul vectorilor la nivel regional;
informarea populației cu privire la riscuri și măsuri de protecție.
Țânțarul-tigru este deja o prezență constantă în peisajul european, iar controlul său necesită o colaborare între cetățeni, autorități sanitare și administrații locale, într-un efort susținut de prevenire a bolilor emergente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News