Eduard suferea de atrezie pulmonară extremă, o afecțiune rară în care arterele pulmonare lipsesc aproape complet, iar sângele ajunge la plămâni doar prin artere colaterale foarte subțiri, de doar 2–3 milimetri. În cazul copilului, artera pulmonară măsura doar trei milimetri în diametru, ceea ce compromitea grav oxigenarea organismului.
Deși inima dezvoltase, în timp, circuite alternative pentru a susține viața, la vârsta de 10 ani saturația oxigenului în sânge scăzuse la 65%, un nivel incompatibil cu o viață normală și care îl împiedica inclusiv să stea în picioare sau să meargă, scrie publicația Vistanet.it.
Copilul român a fost diagnosticat încă de când era bebeluș
Diagnosticul fusese stabilit încă din primele luni de viață, când Eduard avea doar două luni. În anii următori, copilul a urmat tratamente medicamentoase și a fost evaluat de specialiști din mai multe țări europene, însă starea sa s-a degradat constant. Amețelile frecvente, slăbiciunea accentuată și pierderea capacității de a merge au devenit parte din viața de zi cu zi.
„Medicii ne-au spus că nu mai pot face nimic”, a povestit bunica băiatului.
Familia lui Eduard a decis însă să caute o ultimă soluție și a contactat Departamentul Internațional al spitalului din Barcelona, unde a avut loc întâlnirea decisivă cu dr. Stefano Congiu.
Eduard era în scaun cu rotile
La momentul internării, Eduard se deplasa într-un scaun cu rotile și depindea permanent de un rezervor de oxigen. Chiar și cu acest suport, saturația sa nu depășea 65%, iar fără aportul suplimentar de oxigen, copilul nu putea respira adecvat. Medicul care a preluat cazul a descris situația drept una extrem de complicată, subliniind că astfel de malformații sunt, de regulă, operate în primii ani de viață, intervențiile la vârste mai mari fiind rare și mult mai dificile.
Intervenția chirurgicală a avut loc în octombrie anul trecut și a avut un caracter paliativ, nu definitiv. Scopul operației a fost îmbunătățirea calității vieții prin reconstrucția arterelor pulmonare aproape inexistente, folosind arterele colaterale deja formate, pentru a crește fluxul de sânge către plămâni și, implicit, nivelul de oxigenare.
Evoluția postoperatorie a depășit așteptările echipei medicale. La câteva zile după intervenție, saturația oxigenului a crescut la 85%, iar copilul a început să meargă din nou, după o perioadă îndelungată în care acest lucru fusese imposibil.
La opt zile de la operație, Eduard a fost externat și s-a întors acasă. Potrivit medicului coordonator, cazul va fi reevaluat după un an pentru a stabili dacă este necesară o nouă intervenție și dacă se poate avansa către o operație cu caracter corectiv, monitorizarea urmând să se facă în colaborare cu cardiologii din România.
Dacă înainte de operație Eduard nu reușea nici măcar să meargă singur la baie, acum se deplasează fără ajutor, zâmbește, începe să alerge și face primii pași către împlinirea celui mai mare vis al său: mersul la școală.
„Acum merge, e mai bine, zâmbește și chiar începe să alerge și să meargă la școală”, a mărturisit bunica sa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
