CDU cere micșorarea alocațiilor plătite de Germania în România: "Nu se poate să le plătim pe baza costului vieții din Germania"

Friedrich Merz - conferinta Ilie Bolojan
Cancelarul german Friedrich Merz
O familie cu șapte copii poate ajunge la venituri lunare de aproximativ 4.500 de euro în Germania, deși părinții câștigă mai puțin de 700 de euro din muncă. Exemplul a reaprins disputa privind prestațiile sociale acordate familiilor ai căror copii locuiesc în România sau în alte state europene. Politicienii conservatori germani cer acum modificarea legislației europene, iar subiectul a ajuns pe agenda Bundestagului. 

Controversa a depășit deja nivelul dezbaterilor publice. Gunter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, solicită modificarea regulilor europene astfel încât alocațiile să țină cont de costul vieții din țara în care locuiește copilulm conform DW.com. 

Acesta consideră că nu este normal ca un copil care trăiește în România sau Bulgaria să primească aceeași alocație ca unul care locuiește în Germania, unde cheltuielile sunt mult mai mari.

„Nu se poate ca pentru copiii care trăiesc în Bulgaria sau România să fie plătite alocații stabilite pe baza costului vieții din Germania”, a declarat Krings pentru publicația Bild.

O poziție și mai dură a exprimat Stephan Mayer, specialist în politica internă al CSU. Acesta cere oprirea completă a alocațiilor germane pentru copiii care locuiesc în străinătate. În cazul în care o asemenea măsură nu poate fi aplicată, el susține cel puțin reducerea sumelor în funcție de nivelul de trai din țara de domiciliu.

În 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au ajuns în conturi bancare din afara Germaniei sub formă de alocații pentru copii. Aproape 300.000 de copii din alte state europene figurează în această categorie de beneficiari.

Propunere controversată: alocația, condiționată de școala din Germania

O altă propunere a venit de la Dennis Rehbein, primarul orașului Hagen, din landul Renania de Nord-Westfalia. Politicianul CDU vrea ca plata alocației pentru copii să depindă de obligația de școlarizare în Germania, conform RTL. 

Potrivit acestuia, părinții ar trebui să primească alocația dacă minorii frecventează școala în Germania, nu doar pentru că unul dintre adulți lucrează pe teritoriul țării.

Propunerea nu poate fi aplicată însă printr-o simplă modificare a legislației naționale. Dreptul european permite, în anumite condiții, plata prestațiilor familiale chiar dacă minorii locuiesc într-un alt stat membru.

Austria a încercat deja să ajusteze alocațiile în funcție de costul vieții din țara în care locuiesc copiii. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins însă această măsură în 2022, deoarece contravenea regulilor europene privind egalitatea de tratament.

AfD a dus problema în Bundestag. O nouă solicitare a fost depusă pe 17 noiembrie

Pe 12 noiembrie, Bundestagul a dezbătut pentru prima dată o propunere a partidului AfD intitulată „Oprirea imediată a migrației sărăciei în UE și înăsprirea masivă a accesului la prestațiile sociale germane”.

Formațiunea cere limitarea accesului cetățenilor europeni la ajutoarele sociale, modificarea regulilor care permit accesul la prestații în urma unor activități profesionale cu program redus și controale mai stricte asupra dreptului de ședere. Propunerea a fost trimisă comisiilor parlamentare pentru o analiză suplimentară. Nu a devenit lege.

Subiectul a rămas pe agenda partidului. Pe 17 noiembrie, parlamentarii AfD au depus o nouă interpelare cu 12 întrebări despre alocațiile pentru copiii care locuiesc în străinătate. Aceștia solicită Guvernului german date detaliate despre sumele plătite în fiecare țară, transferurile către conturi din străinătate și eventualele cazuri de fraudă. Până la 20 noiembrie, solicitarea nu primise încă un răspuns.

Reacție din România: comunitatea românească respinge acuzațiile generalizate

Declarațiile unor politicieni germani au provocat reacții și în România. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că respinge instrumentalizarea politică a prezenței cetățenilor români în statele Uniunii Europene și a menționat contribuția economică și socială importantă a comunității românești din Germania.

În paralel, 22 de asociații, organizații și reprezentanți ai comunității românești din Germania au semnat, pe 8 noiembrie, o declarație comună. Aceștia condamnă orice fraudă cu prestații sociale, dar cer ca faptele unor persoane să nu fie atribuite întregii comunități. Semnatarii au anunțat și o plângere oficială la redacția MDR, în legătură cu materialul jurnalistic care a declanșat controversa.

O analiză publicată de Deutsche Welle arată că, la finalul lui 2025, aproximativ 32.500 de copii români care aveau dreptul la alocație germană nu erau înregistrați în Germania. Numărul era cu 5% mai mic decât în 2020.

Totodată, aproximativ 520.000 de români din Germania au locuri de muncă pentru care plătesc contribuții sociale. Rata de ocupare a românilor aflați la vârsta activă ajunge la aproximativ 76%, peste media cetățenilor germani, de circa 70%, și peste cea a populației străine, de aproximativ 60%.

Datele privind alocațiile trebuie, de asemenea, interpretate cu atenție. Aproximativ 1,4% dintre copiii care au primit alocație germană în 2025 locuiau în străinătate, iar plățile aferente reprezentau mai puțin de 1% din totalul cheltuielilor pentru această prestație. De asemenea, transferurile către conturi bancare din străinătate nu înseamnă automat că toți copiii respectivi locuiesc în afara Germaniei.

Bogdan Bolojan este redactor-șef al publicației ȘtiriDiaspora din anul 2017.Are o experiență de 13 ani în presă. A fost asistent de producție TV, apoi reporter de televiziune și în final drumul l-a dus în presa scrisă. A fost timp de doi ani redactor la DCNews.ro, iar apoi a preluat proiectul publicației ȘtiriDiaspora.ro.
Alte știri de interes
x close