Depreciere puternică a leului în raport cu euro. Este din nou aproape de maximul istoric
15 Septembrie 2026
O angajată a unui Jobcenter din Germania susține că tot mai mulți tineri refuză să urmeze o formare profesională sau să își caute un loc de muncă, deoarece ajutoarele sociale le oferă, în opinia ei, o alternativă prea convenabilă. Femeia cere autorităților să introducă obligații mai stricte pentru cei care primesc Bürgergeld și refuză fără un motiv justificat să muncească sau să urmeze o formare profesională.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației germane Welt. Angajata, care a preferat să rămână anonimă pentru a-și proteja poziția profesională, lucrează într-un Jobcenter dintr-un oraș mare din landul Renania de Nord-Westfalia.
Potrivit acesteia, problema este vizibilă în special în cazul unei părți dintre tinerii care termină școala. „Alternativa actuală de a nu face nimic este prea atractivă”, a afirmat angajata, care susține că alegerea dintre o formare profesională și lipsa oricărei activități nu ar trebui să mai existe.
Ea consideră că tinerii care refuză să urmeze o formare profesională nu ar trebui să primească în continuare prestații sociale fără să ofere ceva în schimb. „În prezent, tinerii nu simt nicio presiune”, a spus aceasta.
Datele oficiale arată că problema este în creștere. În Germania, aproximativ 10% dintre persoanele cu vârste între 20 și 24 de ani nu aveau nici un loc de muncă, nici un loc într-un program de formare profesională. În 2022, procentul era de 8,8%.
Un proiect cu muncă obligatorie pentru beneficiarii de Bürgergeld
Un exemplu de măsuri mai dure a fost pus în practică în districtul Nordhausen, din Turingia, unde prefectul districtual Matthias Jendricke, membru al SPD, a introdus un proiect prin care beneficiarii de Bürgergeld cu vârsta sub 25 de ani au fost obligați să presteze muncă în folosul comunității, în schimbul unei indemnizații de un euro pe oră.
Decizia a venit după ce rata șomajului în rândul tinerilor a crescut, în timp ce companiile din regiune reclamau că nu găsesc suficienți tineri pentru locurile de formare profesională.
Jendricke a povestit că angajații Jobcenter au ajuns să audă inclusiv declarații precum: „Nu vreau să fac nimic, vreau pur și simplu Bürgergeld”. Potrivit acestuia, în rândul angajaților din instituție se instalase deja o stare de resemnare.
În cadrul proiectului, 68 de tineri au primit un loc de muncă în folosul comunității. Mai mult de jumătate dintre cei vizați au refuzat însă total sau parțial să participe. În cazul a 26 de persoane, ajutorul social a fost redus cu procente cuprinse între 10% și 30%.
Rezultatele în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă sau a unei formări profesionale au fost însă modeste. Dintre cei 68 de tineri incluși în proiect, doar trei au început o formare profesională la 1 septembrie 2026, iar alți șapte și-au găsit un alt loc de muncă.
Șase persoane primeau bani pentru locuințe în care nu stăteau
Proiectul a scos însă la iveală și un alt fenomen. Atunci când asistenții sociali și angajații serviciului de control al administrației au mers la domiciliile unor persoane care refuzau să participe la program, au descoperit că șase dintre beneficiarii de Bürgergeld nici măcar nu locuiau la adresele pentru care statul le plătea cheltuielile de locuire.
„Am constatat la șase persoane că nici măcar nu locuiau acolo, iar noi continuam să le plătim locuința”, a declarat Matthias Jendricke.
În urma verificărilor, prestațiile sociale ale celor șase persoane au fost retrase integral.
După încheierea proiectului destinat tinerilor, autoritățile din Nordhausen au decis să continue măsura într-o formă extinsă. Noul program nu mai este limitat la persoanele sub 25 de ani și prevede în continuare muncă în folosul comunității pentru beneficiarii de Bürgergeld care refuză să participe fără un motiv justificat.
Și orașul Pirmasens, din landul Renania-Palatinat, a recurs între timp la măsuri similare pe fondul șomajului ridicat în rândul tinerilor.
Angajata Jobcenter: Mulți tineri au așteptări nerealiste
Problemele nu țin însă doar de refuzul de a munci. Angajata Jobcenter susține că o parte dintre tineri au și așteptări nerealiste în ceea ce privește primul loc de muncă.
În domenii precum îngrijirea persoanelor, HoReCa sau construcțiile există numeroase locuri disponibile pentru formare profesională, însă aceste meserii sunt adesea considerate prea murdare sau prea solicitante. În schimb, posturile de agent imobiliar sau funcționar bancar sunt mult mai căutate, chiar dacă unii dintre candidați nu îndeplinesc condițiile necesare.
Ea a relatat și situații în care tinerii nu știu cum să se prezinte în fața unui angajator. La evenimentele de tip „speed dating” organizate de camerele de comerț și agențiile de ocupare a forței de muncă, unii candidați se prezintă îmbrăcați nepotrivit, nu dau mâna cu angajatorul și evită contactul vizual.
