Franța pregătește un buget de austeritate pentru 2027. Guvernul caută economii de miliarde de euro

Executivul de la Paris încearcă să găsească un echilibru între necesitatea reducerii deficitului bugetar, creșterea cheltuielilor pentru apărare și menținerea investițiilor esențiale, într-un context economic marcat de încetinirea creșterii și de costurile tot mai mari generate de datoria publică.

Autoritățile franceze au început pregătirea bugetului pentru anul 2027, iar primele orientări transmise ministerelor arată că perioada în care cheltuielile publice au crescut constant se apropie de sfârșit. Cu excepția unor domenii considerate strategice, majoritatea ministerelor vor trebui să își limiteze cheltuielile și să identifice economii importante.

Executivul susține că măsurile sunt necesare pentru a readuce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă și pentru a respecta angajamentele asumate în fața partenerilor europeni.

Deficitul bugetar rămâne una dintre cele mai mari probleme

Franța se confruntă de mai mulți ani cu un deficit bugetar ridicat, iar încetinirea economiei face ca revenirea la un nivel considerat sustenabil să fie tot mai dificilă.

După cheltuielile masive din perioada pandemiei, urmate de programele de sprijin pentru populație și companii în contextul crizei energetice și al inflației, finanțele statului au rămas sub presiune. În același timp, veniturile fiscale au evoluat sub așteptările autorităților, ceea ce a complicat și mai mult situația.

Ministerul Economiei estimează că fără măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor, deficitul riscă să rămână mult peste limita de 3% din produsul intern brut prevăzută de regulile fiscale europene.

Comisia Europeană estimează că deficitul Franței ar putea ajunge la aproximativ 5,7% din PIB în 2027 dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare de consolidare fiscală. În același timp, datoria publică ar putea urca spre 120% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

Datoria publică devine tot mai costisitoare

Una dintre cele mai mari provocări pentru guvern o reprezintă costul finanțării datoriei. Creșterea dobânzilor din ultimii ani înseamnă că statul francez trebuie să plătească sume din ce în ce mai mari doar pentru serviciul datoriei.

Estimările prezentate de Ministerul Finanțelor arată că plata dobânzilor ar urma să ajungă la aproximativ 74,2 miliarde de euro în 2027, comparativ cu aproximativ 64,8 miliarde de euro în 2026. Această creștere reduce spațiul bugetar disponibil pentru investiții, sănătate, educație sau alte politici publice și obligă executivul să caute economii în aproape toate domeniile de activitate.

Specialiștii avertizează că, în lipsa unei consolidări fiscale, costurile cu datoria ar putea continua să crească și să consume o parte tot mai importantă din bugetul statului.

În timp ce majoritatea ministerelor vor fi obligate să își reducă ritmul cheltuielilor, apărarea reprezintă una dintre puținele excepții. Franța și-a asumat, asemenea altor state membre NATO, creșterea investițiilor în domeniul militar pe fondul războiului din Ucraina și al deteriorării mediului de securitate european. Guvernul consideră că modernizarea armatei nu poate fi amânată și că investițiile în capacitățile militare trebuie să continue chiar dacă acest lucru pune o presiune suplimentară asupra bugetului.

Creșterea fondurilor destinate apărării înseamnă însă că alte ministere vor trebui să suporte o parte mai mare din efortul de reducere a cheltuielilor.

Ministerele primesc obiective stricte

Documentele transmise ministerelor arată că executivul dorește limitarea creșterii cheltuielilor aproape în întregul aparat administrativ. Instituțiile vor trebui să își revizuiască programele de investiții, să prioritizeze proiectele considerate esențiale și să renunțe la o parte dintre cheltuielile planificate. De asemenea, ministerele sunt încurajate să identifice reforme administrative care să permită economii permanente și o funcționare mai eficientă a instituțiilor publice. Scopul nu este doar reducerea temporară a deficitului, ci și diminuarea ritmului de creștere a cheltuielilor publice pe termen lung.

În ultimele luni, guvernul francez a anunțat deja mai multe măsuri pentru limitarea cheltuielilor. Pe lângă economiile aprobate anterior, executivul a decis un nou pachet de reduceri în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, după ce încasările fiscale s-au situat sub nivelul estimat. Aceste măsuri vin în completarea unui program anterior de economii de aproximativ 6 miliarde de euro.

Guvernul susține că este nevoie de o reacție rapidă pentru evitarea deteriorării suplimentare a finanțelor publice și pentru menținerea încrederii investitorilor în economia franceză.

Presiunea venită din partea Uniunii Europene

Franța se află sub atenția instituțiilor europene din cauza nivelului ridicat al deficitului și al datoriei publice. După reactivarea regulilor fiscale europene, statele membre sunt obligate să prezinte planuri credibile de reducere a dezechilibrelor bugetare. Comisia Europeană urmărește evoluția finanțelor publice franceze și a transmis în repetate rânduri că sunt necesare măsuri suplimentare pentru readucerea deficitului pe o traiectorie descendentă. În cazul în care obiectivele nu sunt respectate, Parisul riscă să se confrunte cu presiuni suplimentare din partea instituțiilor europene și a piețelor financiare.

Elaborarea bugetului are loc într-un moment în care economia franceză dă semne de încetinire. Perspectivele de creștere au fost revizuite în scădere, iar consumul intern și investițiile private evoluează mai lent decât anticipau autoritățile la începutul anului. În aceste condiții, guvernul trebuie să găsească un echilibru dificil între reducerea deficitului și evitarea unor măsuri care ar putea afecta suplimentar activitatea economică. Economiștii avertizează că o consolidare fiscală prea rapidă poate încetini și mai mult economia, însă amânarea reformelor ar putea conduce la costuri și mai mari în viitor.

Un exercițiu de echilibru politic

Bugetul pentru 2027 reprezintă și un test politic important pentru executiv. Reducerea cheltuielilor publice provoacă aproape întotdeauna nemulțumiri în rândul administrațiilor locale, al sindicatelor și al beneficiarilor diferitelor programe finanțate de stat. Guvernul încearcă să evite imaginea unui program sever de austeritate, insistând că obiectivul principal este eficientizarea cheltuielilor și eliminarea risipei, nu reducerea serviciilor publice.

Cu toate acestea, opoziția susține că limitarea fondurilor pentru numeroase ministere va avea inevitabil efecte asupra investițiilor și asupra calității unor servicii oferite populației.

În perioada următoare, ministerele vor transmite propunerile de economii către Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor, care vor definitiva proiectul de buget. Documentul urmează să fie prezentat Guvernului înainte de a intra în dezbaterea Parlamentului, unde se anunță negocieri dificile și numeroase amendamente.