Șeful Guvernului susține că pregătirea profesională trebuie adaptată nevoilor pieței muncii și salută inițiativele de colaborare dintre educație și mediul economic, prin care pot fi formați specialiștii de care companiile au nevoie.
Declarațiile au fost transmise luni, în cadrul unui eveniment dedicat semnării Pactului pentru educație în energie.
Luca Niculescu: Este nevoie de personal calificat în toate domeniile economiei
Premierul consideră că România are o problemă serioasă în ceea ce privește disponibilitatea angajaților cu pregătire profesională adecvată. Deși energia se numără printre sectoarele în care nevoia de specialiști este deosebit de importantă, deficitul nu se limitează la această industrie.
„Există o nevoie acută de personal calificat în toate domeniile ocupaționale din economia românească, mai ales în energie”, a transmis Luca Niculescu.
Șeful Executivului a mai spus că inițiativele prin care instituțiile, mediul economic și sistemul de educație își unesc eforturile pentru pregătirea viitorilor angajați sunt necesare și ar trebui extinse la scară națională.
„Demersuri de cooperare aplicată ca cel propus de dumneavoastră sunt binevenite, lăudabile și demne de replicat la nivel macro”, a afirmat premierul.
Pact pentru formarea specialiștilor de care România are nevoie
Luca Niculescu a acordat înaltul patronaj evenimentului dedicat Pactului pentru educație în energie, considerând că inițiativa reprezintă rezultatul unui efort comun și al unei viziuni adaptate realităților economice din România.
Un element important al proiectului îl reprezintă dezvoltarea Centrului de Studii Energetice „Profesor inginer Dimitrie Leonida”, menit să contribuie la pregătirea viitoarelor generații de specialiști.
Premierul a apreciat atât obiectivele pactului, cât și direcțiile de dezvoltare ale centrului pentru orizontul anului 2027.
România resimte și efectele plecării masive a forței de muncă peste hotare. Potrivit unei analize OECD din 2026, aproximativ 3,9 milioane de români cu vârste de peste 15 ani locuiau în statele membre ale organizației în perioada 2020-2021, iar diaspora românească este a șaptea ca mărime din spațiul OECD; mai mult, aproape unul din cinci români de vârstă activă născuți în țară trăiește în străinătate, potrivit unui raport al OECD.
Plecarea nu a vizat doar muncitorii fără calificări, ci și numeroși specialiști, absolvenți de studii superioare și profesioniști din domenii esențiale pentru economie. OECD arăta că, în 2015-2016, peste 790.000 de emigranți români din statele membre aveau studii superioare, iar Comisia Europeană a semnalat că, în 2022, rata absolvenților de facultate care au plecat din România a ajuns la 15,7%. Această pierdere de capital uman pune o presiune suplimentară asupra angajatorilor care încearcă să găsească personal calificat.