În consecință, Bruxelles-ul consideră că, în acest moment, nu este nevoie de măsuri suplimentare împotriva României în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Totodată, Comisia a evaluat progresele statelor care beneficiază de o perioadă mai lungă pentru ajustarea finanțelor publice, de șapte ani în loc de patru. România se află pe această listă, iar evaluarea arată că și-a respectat în mod satisfăcător angajamentele privind reformele și investițiile asumate.
Executivul european a mai anunțat că statele membre vor putea solicita o anumită flexibilitate bugetară pentru investiții care contribuie la securitatea energetică și reduc dependența de combustibilii fosili importați. Aceste cheltuieli ar putea beneficia de reguli mai permisive în perioada 2026-2028, fără a afecta însă disciplina fiscală impusă de UE.
Vulnerabilitățile României
În analiza dezechilibrelor economice din statele membre, Comisia a constatat că România continuă să se confrunte cu „dezechilibre excesive”. Potrivit Bruxelles-ului, vulnerabilitățile economice ale țării rămân grave, în timp ce alte state, precum Grecia, Olanda și Suedia, au reușit să își îmbunătățească situația și au ieșit de pe lista țărilor cu dezechilibre.
Pe termen mai larg, Comisia Europeană recomandă statelor membre să își consolideze finanțele publice, să stimuleze investițiile în inovare și cercetare, să reducă birocrația și suprareglementarea, să accelereze tranziția către energie curată și să investească mai mult în educație, competențe și piața muncii.
De asemenea, Bruxelles-ul cere măsuri pentru reducerea sărăciei, îmbunătățirea protecției sociale și facilitarea accesului la servicii medicale și îngrijire pe termen lung. România va trebui să facă progrese în aceste domenii pentru a-și reduce vulnerabilitățile economice și pentru a-și consolida stabilitatea financiară pe termen lung.