Amenzi uriașe pentru băncile care au manipulat dobânzile la creditele românilor

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru zece dintre cele mai importante bănci din România, după o investigație care a concluzionat că instituțiile financiare și-au coordonat comportamentul în procesul de stabilire a indicelui ROBOR. Autoritatea susține că băncile au făcut schimb de informații confidențiale și strategice înainte de transmiterea cotațiilor, influențând astfel un indicator care stă la baza calculării dobânzilor pentru sute de mii de credite.

Ce a descoperit Consiliul Concurenței

Potrivit concluziilor investigației, băncile participante la procedura de stabilire a ROBOR nu au acționat complet independent, așa cum prevede legislația concurenței. Autoritatea susține că reprezentanții acestora au făcut schimb de informații sensibile referitoare la nivelul cotațiilor pe care urmau să le transmită în cadrul fixingului ROBOR.

În mod normal, fiecare bancă trebuie să stabilească în mod independent dobânda la care este dispusă să împrumute bani altor bănci. Aceste cotații sunt apoi centralizate și folosite pentru calcularea indicelui ROBOR.

Investigatorii spun însă că, în anumite situații, băncile și-ar fi coordonat comportamentul înainte de transmiterea acestor valori, cunoscând sau discutând nivelurile la care urmau să coteze concurenții. Practic, în loc să concureze între ele și să transmită independent propriile estimări, instituțiile financiare ar fi avut acces la informații care le-au permis să își adapteze comportamentul.

De ce este important ROBOR

ROBOR este unul dintre cei mai importanți indicatori financiari din România, deoarece influențează nivelul dobânzilor pentru numeroase credite acordate înainte de introducerea IRCC.

Un ROBOR mai ridicat înseamnă rate mai mari pentru debitori și venituri mai mari pentru creditori. Din acest motiv, orice posibilă influențare a procesului prin care se stabilește acest indice este considerată extrem de gravă de către autoritățile de concurență.

Consiliul Concurenței arată că independența cotațiilor este esențială mai ales pentru maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde numărul tranzacțiilor efective dintre bănci este relativ redus. În aceste condiții, cotațiile transmise de instituțiile financiare au o influență semnificativă asupra nivelului final al indicelui.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Banca Transilvania a primit cea mai mare amendă

Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care va trebui să plătească 875,74 milioane de lei. În plus, banca a mai primit o amendă de 85,03 milioane de lei pentru faptele atribuite OTP Bank România, instituție absorbită între timp.

Lista completă a amenzilor este următoarea:

Banca Transilvania – 875,74 milioane lei;

Banca Transilvania (pentru fapta OTP Bank România) – 85,03 milioane lei;

Banca Comercială Română – 577,36 milioane lei;

Raiffeisen Bank România – 442,49 milioane lei;

UniCredit Bank – 431,03 milioane lei;

BRD Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei;

ING Bank România – 405,91 milioane lei;

CEC Bank – 332,98 milioane lei;

Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei;

Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei;

Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane lei.

Investigație începută în 2022

Ancheta Consiliului Concurenței a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a inclus verificări complexe, precum și consultări cu Comisia Europeană, deoarece autoritatea a constatat și o încălcare a prevederilor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Băncile au acum la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile considerate anticoncurențiale. Aceste măsuri vor trebui aprobate de Consiliul Concurenței.

Sancțiunile sunt executorii și vor fi puse în aplicare de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), iar sumele colectate vor intra la bugetul de stat.

Decizia integrală a Consiliului Concurenței va fi publicată după eliminarea informațiilor confidențiale și poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.