Guvernatorul BNR a spus că recuperarea tezaurului necesită sprijinul ferm al statului român și al societății civile, dar mai ales o abordare stabilă, care să nu depindă de ciclurile electorale sau de interesele politice de moment.
„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente și durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituțiilor statului român și al societății civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale și la calculele politice pe termen scurt”, a declarat Mugur Isărescu.
Acesta a precizat că, după depășirea actualei crize politice, BNR va transmite oficial autorităților un memorandum cu o nouă strategie privind această problemă istorică.
91,5 tone de aur trimise la Moscova și confiscate
Isărescu a reamintit că una dintre cele mai mari pierderi din istoria instituției o reprezintă cele 91,5 tone de aur fin trimise în 1916 și 1917 la Moscova.
Transferul a avut loc într-un context militar extrem de dificil pentru România, către singurul aliat cu care țara avea graniță comună și împărțea frontul de Est.
Deși partea rusă semnase un protocol oficial prin care garanta integritatea valorilor românești, puterea bolșevică a decis confiscarea întregului tezaur în ianuarie 1918.
Guvernatorul BNR a spus că dosarul tezaurului a ajuns pe masa sa chiar în prima zi de mandat, pe 4 septembrie 1990, când a primit de la fostul guvernator Decebal Urdea cele 166 de documente oficiale referitoare la această problemă.
Dosarul, alcătuit în 1922, a fost transmis din guvernator în guvernator, însoțit de un angajament moral privind recuperarea tezaurului.
„Am respectat jurământul”, a afirmat Isărescu, explicând că, din 1991, BNR a început o amplă muncă de cercetare, documentare și promovare internațională a problemei.
Rezoluția votată în Parlamentul European
În ultimii ani, BNR a intensificat demersurile externe și a transmis europarlamentarilor lucrări documentare în limba engleză despre tezaurul confiscat de Rusia.
Instituția s-a alăturat demersului inițiat de europarlamentarul Eugen Tomac, care a promovat rezoluția privind returnarea tezaurului național al României.
Rezoluția a fost adoptată de Parlamentul European pe 14 martie 2024, cu o largă majoritate, după ce aproape toți europarlamentarii români au semnat proiectul.
Ulterior, BNR a continuat acțiunile de promovare la Washington, Chișinău, Sibiu și Pitești și a lansat pe site-ul instituției o pagină dedicată exclusiv Tezaurului de la Moscova.
Comisia româno-rusă, blocată din 2019
Potrivit lui Mugur Isărescu, Comisia comună româno-rusă, din care fac parte și reprezentanți ai BNR, nu s-a mai reunit din noiembrie 2019.
Cu toate acestea, guvernatorul consideră că România a reușit să readucă subiectul pe agenda europeană și să internaționalizeze o problemă care, până recent, era aproape necunoscută în afara țării.