Stresul acut și cheagurile de sânge. Descoperirea care prezintă riscul de infarct

Cercetători de la Universitatea din South Wales din Anglia au realizat un studiu despre impactul pe care stresul psihologic acut îl are asupra organismului și au ajuns la concluzia episoade intense de presiune emoțională declanșează o explozie de radicali liberi în organism care determină formarea unor cheaguri de sânge mai mari, mai dense și mai periculoase, fără a schimba vâscozitatea sângelui.

În studii anterioare s-a demonstrat că stresul, pe lângă influența mentală, poate modifica fizic compoziția sângelui în câteva minute, iar în cazul stresului emoțional cronic crește riscul de boli cardiovasculare.

Denumit de cercetători stres oxidativ, acesta apare când concentrația de radicali liberi crește rapid în interiorul celulelor și produc modificări în sistemul de coagulare a sângelui.

La studiu au participat opt bărbați cu vârsta între 18 și 30 de ani care au fost supuși unui test de stres, compus din două etape, la interval de o săptămână una de cealaltă. În timpul primei vizite, participanților li s-a cerut să se odihnească. La a doua vizită, bărbaților li s-a dat testul de stres social Trier, barometru pentru inducerea stresului acut în studiile psihologice.

Prima dată, participanții a trebuit să pregătească un discurs în cinci minute. După expirarea timpului, notițele le-au fost luate și a fost obligați să vorbească în fața unei camere de luat vederi a unui grup de experți care afișau pe față expresii neutre. La finalul discursului fiecare participant a trebuit să numere descrescător, din 17 în 17, începând cu numărul 2003. Când greșeau, li se cerea să o ia de la început.

Participanților li s-au recoltat probe de sânge înainte și după fiecare etapă în parte.

Rezultatele de la prima etapă, cea de odihnă, nu au arătat modifică în compoziția chimică a sângelui. Pentru cea de a doua etapă rezultatele au arătat două modificări biologice majore imediate. Prima a fost creșterea evidentă a nivelului de radicali liberi ascorbat, care este un indicator al stresului oxidativ, iar a doua modificare observată a fost asupra structurii cheagurilor de sânge formate, care au suportat modificări complete, care au devenit mai mari și mai dense.

Din cercetările efectuate, s-a observat că nu există nicio creștere a densității sau a vâscozității sângelui în timpul stresului, ci numai asupra modificării structurii și arhitecturii cheagului de sânge.

Echipa de cercetători intenționează pe viitor să efectueze studii mult mai ample pentru a putea analiza impactul stresului și asupra femeilor, a persoanelor în vârstă și a pacienți cu boli cardiovasculare.