Comunitatea - pilon al continuității culturale
Pe site-ul știridiaspora.ro, au fost publicate, pe parcursul lunii august, mai multe întrebări legate de rolul comunității în menținerea identității culturale pentru românii plecați în străinătate. Răspunsurile au putut fi primite din partea tuturor cititorilor, indiferent dacă aceștia se aflau în țară sau în străinătate.
Analizând rezultatele, reiese că perpetuarea identității românești este în pericol. Comunitatea poate deveni un pilon al continuității culturale dacă primește sprijin instituțional și își asumă un rol activ în educație, cultură și coeziune socială.
Românii cred că nu este așa importantă implicarea comunității în conservarea identității
În acest moment însă, românii nu percep neapărat importanța comunității în perpetuarea identității: peste jumătate dintre respondenți (55.8%) spun că limba și cultura nu se vor pierde în diaspora, chiar dacă nu va fi implicată comunitatea. Teoriile contrazic însă această percepție: rețelele comunitare și instituțiile culturale sprijină identitatea etnică și reduc riscul pierderii la a doua sau a treia generație.
Biserica din diaspora nu se implică destul în perpetuarea identității românești
Alte studii arată că limba maternă (pilon al identității culturale) se transmite intergenerațional doar dacă există ˝domenii funcționale˝, cum ar fi familia, școala, biserica și evenimentele comunitare (Fishman, 2001).
Multe dintre elementele care pot consolida implicarea comunitară sunt șubrezite: biserica nu este un actor foarte implicat în încurajarea păstrării limbii și culturii românești în diaspora (60.8% dintre respondenți consideră acest lucru); comunitatea în sine nu reușește să trezească foarte mare interes pentru participarea la evenimente: aproape șase din zece respondenți spun că nu ar participa la activități ale comunității românești, dacă ar face parte din diaspora. Totuși, percepția generală este că în comunitățile românești sunt organizate destul de multe evenimente culturale (54.2% dintre respondenți apreciază că sunt suficiente evenimente în diaspora și nu ar trebui organizate mai des).
Familia nu face eforturi pentru a asigura accesul la educație în limba română
Nici familia pare că nu face foarte multe în direcția perpetuării identității românești: nu se implică suficient în asigurarea educației în limba română (în opinia a 67.2% dintre respondenți), părinții copiilor din diaspora nu colaborează suficient (52.4% dintre respondenți spun că aceștia ar trebui să colaboreze mai mult).
Un alt liant cultural major între românii plecați și cei rămași acasă este limba. Necunoașterea limbii române de către noile generații din diaspora poate reprezenta o piedică importantă în perpetuarea identitară. Percepția generală a românilor este că, în diaspora, sunt suficiente cursuri de limba română.
Între comunitățile de români din țară și cele din străinătate nu există o legătură foarte strânsă
Între românii din țară și cei din diaspora există totuși o ruptură: aproape șapte din zece respondenți percep o legătură slabă între comunitățile românești și cele din diaspora (68.8%); mai mult, peste jumătate dintre cititorii site-ului stiridiaspora.ro (64%) sunt de părere că asociațiile românești nu ar trebui să sprijine financiar proiecte educaționale pentru diaspora, lucru pe care nu ar trebui neapărat și îl facă nici românii din țară (în opinia a 56.6% dintre respondenți).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
