O identitate care se păstrează cu dificultate
Studiile arată că limba română e rezervată domeniului privat/familial, iar limba țării gazdă domină domeniul public/educațional. Această situație, atâta timp cât se menține, permite identității românești să coexiste cu integrarea în societățile adoptive. Provocarea apare la cea de-a doua generație a românilor plecați în străinătate.
Asimilarea lingvistică și pericolul pierderii identității
Păstrarea unei identități bi-culturale și bi-lingvistice poate fi potențial avantajoasă. În unele comunități, există o cerere mai mare de ore de limba română (Italia, Spania), în timp ce în alte comunități se remarcă existența unor bariere care țin inclusiv de dezinteresul copiilor, nu neapărat de cel al părinților. De altfel, șapte din zece români consideră că nu este deloc ușor pentru părinții din diaspora să găsească resurse educaționale în limba română.
Oricum, cert este că, fără transmiterea limbii materne, identitatea națională în diaspora se poate estompa în două-trei generații, datorită asimilării lingvistice: limba română devine limbă secundară, a dialogului cu familia, în timp ce limba țării gazdă este cea în care gândesc și își trăiesc viața. Fără intervenții conștiente de perpetuare a limbii române în diaspora, identitatea copiilor români va fi cea din țara de reședință.
Statul român rămâne pasiv în fața eforturilor de conservare a limbii române în diaspora
Cu toate acestea, statul român pare că nu face destul în acest sens. Este vorba doar de percepția publică sau într-adevăr acțiunile statului lasă de dorit în această direcție? Deși, prin Strategia Națională pentru Românilor de Pretutindeni 2017-2020 (continuată prin Strategia pentru 2023-2026) s-au finanțat multe cursuri de limbă, cultură și civilizație românească în diaspora, opt din zece români consideră că statul român nu sprijină destul școlile din diaspora.
Tehnologia – între conectare și scepticism
Nu trebuie ignorat nici rolul noilor tehnologii: rețelele sociale, platformele de comunicare video și media online în limba română (televiziuni prin satelit, publicații online) ajută diaspora să rămână conectată lingvistic și cultural la țară. Tinerii din diaspora, chiar dacă nu folosesc zilnic româna la școală sau serviciu, o întâlnesc în mediul online (de exemplu, urmăresc vloguri românești, ascultă muzică sau se joacă online cu prieteni din România), ceea ce poate contribui la menținerea unui anumit nivel de bilingvism.
Totuși, întrebați fiind dacă mediul digital poate înlocui eficient predarea clasică a limbii române, mai mult de opt din zece respondenți (85.3%) apreciază că nu. Poate tocmai acesta este motivul pentru care alți 60% dintre respondenți consideră că nu ar fi utilă o platformă digitală pentru predarea limbii române. Dar, indiferent care ar fi forma prin care cei din diaspora iau contact cu limba română, respondenții sunt de părere că este important ca limba română să fie învățată și scris, nu doar vorbit (76.2%).
Utilitatea limbii române în diaspora – un subiect controversat
Însă foarte mulți români nici nu mai văd utilitatea unor astfel de eforturi, fie ele de la nivel individual, de stat sau de la nivelul comunității. Șase din zece respondenți afirmă că limba română nu oferă avantaje educaționale sau profesionale în viitor pentru diaspora. Probabil că în această logică este și răspunsul a 60% dintre cei intervievați care consideră că limba română nu ar trebui să se regăsească în curricula educațională din școlile unde există comunități mari de români, nici măcar ca și materie opțională. Oricum, aproape 84% dintre respondenți cred că limba română nu este promovată destul în școlile din diaspora.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
