După închiderea votului, cifrele vorbesc de la sine: 60,6% dintre respondenți (3459 de voturi) au spus NU, în timp ce doar 39,4% (2249 de voturi) au răspuns DA. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj consideră că limba română nu le oferă copiilor lor din diaspora beneficii concrete în parcursul educațional sau profesional.
Este important de menționat că acest vot nu are valoare de sondaj sociologic și nu este reprezentativ pentru întreaga populație. Oricine a accesat site-ul în perioada desfășurării sondajului a avut posibilitatea să voteze. Cu toate acestea, rezultatul oferă o radiografie a percepțiilor actuale dintr-o parte a comunității românești din străinătate.
Iată rezultatele sondajului:
O provocare pentru proiectul „Limba noastră, povestea noastră”
Sondajul a fost realizat în cadrul inițiativei editoriale „Limba noastră, povestea noastră”, un demers menit să aducă în atenție importanța păstrării și transmiterii limbii române în diaspora. Scopul proiectului este de a informa și sprijini familiile românești stabilite peste hotare în eforturile lor de a-și educa copiii și în limba română, prin acces la programe precum „Limbă, cultură și civilizație românească” (LCCR), cursuri în școli publice, școli de weekend sau proiecte comunitare.
Proiectul își propune să redea limba română locul meritat: nu doar ca marcă a identității, ci și ca instrument educațional valoros. Prin emisiuni speciale din seria „Generația globală”, publicul va putea descoperi povești ale unor tineri români care au obținut burse internaționale, au studiat la universități de prestigiu sau au reușit în cariere înalte fără să își abandoneze limba maternă. De asemenea, vor fi promovate elite educaționale și profesori care, cu devotament, mențin vie cultura română în familiile plecate de ani buni din țară.
De ce contează limba română în diaspora?
Pentru unii părinți, rezultatele acestui sondaj pot părea în concordanță cu realitățile dure ale integrării în sistemele educaționale din străinătate, unde limba majoritară devine un instrument de supraviețuire și afirmare. Însă experiența arată că plurilingvismul oferă copiilor avantaje clare: dezvoltare cognitivă accelerată, o mai bună înțelegere interculturală și oportunități extinse în domenii precum traducerea, diplomația, educația, jurnalismul sau afacerile internaționale.
Totodată, limba română este vorbită de peste 25 de milioane de persoane, fiind una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Într-un spațiu globalizat, în care competențele lingvistice sunt din ce în ce mai apreciate, păstrarea limbii române poate deveni un atu valoros pe piața muncii, dar și în accesul la burse, proiecte internaționale sau funcții în instituții europene.
Un semnal de alarmă, dar și un punct de plecare
Rezultatele sondajului arată că este nevoie de mai mult decât acces la cursuri sau manuale. Este nevoie de încredere, de exemple, de modele și de sprijin instituțional. E nevoie ca românii din diaspora să vadă în limba română nu doar o legătură afectivă cu bunicii sau cu sărbătorile de acasă, ci și o resursă de viitor.
Proiectul „Limba noastră, povestea noastră” continuă să aducă în prim-plan aceste teme, oferind spațiu de dialog și reflecție, dar și punând la dispoziție informații utile pentru părinți, educatori și copii. Pentru că limba română nu este doar un moștenire. Este o posibilitate. O punte. O poveste în construcție.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
