Trei țări europene critică Spania pentru o politică prea permisivă pentru imigranți. Danemarca, Italia și Polonia cer măsuri pentru a descuraja venirea migranților

Cele trei guverne cer accelerarea măsurilor pentru reducerea factorilor care atrag migranți și solicită Comisiei Europene să analizeze instrumente prin care statele să fie încurajate să se consulte înainte de a adopta politici naționale cu efecte transfrontaliere. Inițiativa vine în contextul controverselor provocate de decizia Madridului de a regulariza sute de mii de migranți aflați ilegal pe teritoriul Spaniei.

Danemarca, Italia și Polonia vor o schimbare de direcție în politica europeană privind migrația

Guvernele Danemarcei, Italiei și Poloniei fac presiuni pentru introducerea unor prevederi mai ferme în declarația finală a summitului european de la Bruxelles, desfășurat vineri, 16 octombrie. Cele trei state vor ca liderii europeni să ceară accelerarea lucrărilor pentru reducerea factorilor care contribuie la așa-numitul „efect de atracție” în domeniul imigrației.

Potrivit agenției EFE, care citează surse diplomatice, Copenhaga, Roma și Varșovia au pregătit împreună un amendament la concluziile summitului. Propunerea urmează să fie discutată de liderii celor 27 de state membre în cadrul dezbaterii consacrate migrației.

Mesajul celor trei guverne este că deciziile luate de o țară în privința migranților nu pot fi analizate exclusiv din perspectiva intereselor naționale, dacă acestea riscă să producă efecte asupra întregii Uniuni Europene.

Amendamentul propune ca liderii europeni să recunoască faptul că migrația neregulamentară reprezintă o provocare pentru cetățenii europeni, să solicite accelerarea măsurilor pentru reducerea factorilor care atrag migranți și să ceară Comisiei Europene să evalueze posibile instrumente prin care statele membre să coopereze înainte de aplicarea unor politici naționale cu repercusiuni asupra altor țări.

Deși textul nu nominalizează Spania, contextul politic indică faptul că una dintre principalele ținte ale demersului este politica guvernului condus de Pedro Sanchez, care a promovat regularizarea unui număr foarte mare de migranți fără documente legale.

Regularizarea migranților din Spania, motiv de tensiune la Bruxelles

Guvernul spaniol a provocat controverse în rândul partenerilor europeni prin planul de legalizare a statutului a sute de mii de migranți aflați în situație neregulamentară. Măsura este privită cu rezerve de mai multe capitale europene, care se tem că regularizarea ar putea încuraja noi sosiri și ar putea influența deplasarea migranților către alte state membre.

Premierul danez Mette Frederiksen a criticat în mod direct decizia Madridului și a cerut Comisiei Europene să examineze consecințele acesteia. Potrivit Euronews, Frederiksen a susținut că Spania face aproape exact contrariul a ceea ce încearcă să facă restul statelor europene în domeniul migrației.

Șefa guvernului danez consideră că măsura spaniolă intră în contradicție cu direcția susținută de o mare parte a Uniunii Europene, în condițiile în care numeroase guverne încearcă să limiteze migrația neregulamentară și să înăsprească procedurile de returnare.

Italia, condusă de Giorgia Meloni, se numără, de asemenea, printre statele care se opun abordării Madridului. Roma susține o politică mai strictă privind controlul frontierelor externe și prevenirea intrărilor ilegale.

Tensiunile dintre Spania și Italia au fost amplificate și de criza migratorie din Ceuta, enclava spaniolă din nordul Africii, unde sosirile masive de migranți au determinat autoritățile italiene și spaniole să reintroducă temporar controale la frontierele interne.

În acest context, inițiativa Danemarcei, Italiei și Poloniei urmărește să introducă în concluziile summitului un principiu care ar putea limita libertatea guvernelor de a adopta măsuri naționale fără să țină cont de posibilele consecințe asupra partenerilor europeni.

18 de state au discutat despre prevenirea sosirilor masive de migranți

În paralel cu pregătirea dezbaterii oficiale, reprezentanții a 18 state membre ale Uniunii Europene, printre care Germania și Italia, au participat vineri la o întâlnire informală consacrată modalităților de prevenire a sosirilor neregulamentare masive.

Discuțiile au vizat găsirea unor soluții pentru gestionarea presiunii migratorii și reducerea riscurilor asociate intrărilor ilegale. Potrivit surselor diplomatice citate de EFE, participanții au avut o poziție dură față de premierul spaniol Pedro Sánchez și față de planul de regularizare promovat de executivul său.

Dezbaterea de la nivelul celor 27 de state membre era așteptată să fie tensionată, inclusiv din cauza diferențelor dintre politicile naționale și a presiunilor politice interne din fiecare țară.

Miza nu se limitează la cazul Spaniei. Discuția privește și modul în care Uniunea Europeană poate reacționa atunci când deciziile unui guvern în domeniul migrației sunt considerate susceptibile să afecteze celelalte state membre.

Ce prevăd concluziile summitului european

Ultimul proiect al concluziilor summitului, consultat de EFE, arată că statele membre consideră migrația „o provocare europeană care necesită un răspuns european”.

Documentul subliniază importanța anticipării, prevenirii și gestionării situațiilor de criză, inclusiv a sosirilor masive de migranți și a cazurilor în care fluxurile migratorii sunt folosite ca instrument de presiune.

Proiectul prevede, de asemenea, utilizarea tuturor instrumentelor relevante ale Uniunii Europene, inclusiv a diplomației, politicilor de dezvoltare, comerțului și vizelor, pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației și combaterea traficului de persoane și a introducerii ilegale de migranți.

Aceste prevederi se înscriu într-o abordare care urmărește gestionarea migrației pe întregul traseu, de la cauzele care determină plecarea din țările de origine până la controlul frontierelor europene.

Totuși, proiectul de concluzii nu menționează în mod explicit planul Spaniei de regularizare a migranților. Amendamentul susținut de Danemarca, Italia și Polonia ar putea introduce o referire mai clară la consecințele pe care politicile naționale le pot avea asupra celorlalte state membre, chiar dacă nu cere direct anularea măsurii adoptate de Madrid.