Ambii cer și câte 50.000 de euro pentru deplasări la instanță, cazare și plata avocaților. Ei fac parte din rețeaua bănuită că a traficat peste 180 de copii romi în Marea Britanie.
Români cercetați că ar fi traficat peste 180 de copii în Marea Britanie
În Anglia, 120 de persoane au fost arestate și băgate la închisoare, în timp ce în România cei 25 de suspecți arestați în 2010 au fost eliberați după câteva luni, potrivit Realitatea.net.
În 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș i-a achitat pe toți pe motiv că faptele s-au prescris, după ce dosarul a fost întors de mai multe ori de la instanță la DIICOT.
Dosarul Ţăndărei a fost, în 2010, mândria Justiţiei române şi cel mai important dosar de trafic de minori din sud-estul Europei. Zece ani mai târziu, toţi inculpaţii au fost achitaţi.
200 de martori audiaţi. 120 de arestări în Marea Bitanie. 26 de infractori închişi în România. Un dosar considerat de autorităţi "beton". Nouă ani mai târziu, cei anchetaţi pentru trafic de copii au scăpat.
Potrivit deciziei luate în fond de Tribunalul Harghita, în rechizitoriul cazului Țăndărei se arată că în perioada 2002 – 2006, inculpatul F.F. era persoana care organiza plecările copiilor din ţară, unii dintre ei, care nu erau însoţiţi de părinţi având documente de călătorie sau declaraţii notariale false. Tot el ar fi fost în complicitate cu reprezentanți ai Poliţiei de Frontieră.
Dosarul Țăndărei, achitări în masă
Cu toate acestea, martorii audiaţi atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei nu au confirmat acest fapt.
„Lipsa părţilor vătămate a îngreunat nu doar cercetarea judecătorească, dar şi aşezarea acuzării pe un sprijin probatoriu solid având în vedere că tratamentul la care se presupune că au fost supuse victimele ţine de esenţa unei astfel de infracţiuni de trafic de persoane. S-a arătat că o analiză care să ducă la angajarea răspunderi penale nu poate fi efectuată făcând abstracţie de persoana victimei. O parte considerabilă dintre martorii audiaţi confirmă că au efectuat călătorii în ţări ca Spania sau Marea Britanie, de regulă, cu mijloace de transport cu o capacitate de 9 sau mai multe persoane.
Deşi se reţine complicitatea unor lucrători vamali la scoaterea copiilor din ţară nu se ştie dacă printr-o modalitate similară copiii au tranzitat şi celelalte puncte de frontieră", se arată în decizia Curții de Apel Târgu Mureș, care pune în lumină și decizia instanței de fond, respectiv Tribunalul Harghita.
„Despre cazul și mai grav de la Tandarei, in afara de pasarea responsabilității intre DIICOT și instanța care a dat achitări, e de reținut ca doi dintre cei achitați cer acum daune de un milion de euro statului roman. Cum totul e posibil când un dosar a fost instrumentat prost, incet sau deficitar de vreme ce avem achitări, nu m-as mira sa se și primească daunele cerute, chiar dacă in cuantum mai mic.
Altfel, rămâne numai realitatea mizera din spatele declarațiile decidentilor - am anihilat clanurile, toate formele de trafic, totul e sub control. Și am fost super patrioți când am declanșat emoția publica și toată adversitatea de care suntem capabili împotriva familiei care a adoptat-o pe Sorina - scăpată din precaritatea cu care tratam, patrioți fiind, copii vulnerabili”, nota, anul trecut, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, pe pagina de Facebook.
UPDATE, 20.10.2021. Curtea de Apel Târgu-Mureș - Drept la replică
Curtea de Apel Târgu-Mureș, își exercită, în temeiul art. 16 alin. (1), (2) din Hotărârea nr. 197/2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, dreptul la replică, având titlul: „Românii cercetați că ar fi traficat peste 180 de copii în Marea Britanie cer daune de 1,5 milioane de euro statului“.
Contrar principiilor eticii și deontologiei profesiei de jurnalist, ați publicat informații neadevărate privind soluția pronunțată in „dosarul Țăndărei“, dezinformând opinia publică. Dreptul la replică vizează afirmații din articolul «Românii cercetați că ar fi traficat peste 180 de copii în Marea Britanie cer daune de 1,5 milioane de euro statuli», de Nicoleta Nicolau, publicat pe site- ul ȘtiriDiaspora.ro marți, 19.10.2021, ora 08:50.
Totodată, în temeiul art. 16 alin. (2), (3) din Hot. Plenului CSM nr. 197/2019, solicităm să publicați integral, cu redarea întocmai a fondului și cu respectarea formei în care a fost scrisă, această replică formulată de Curtea de Apel Târgu-Mureș.
1. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, cu privire la principii ale eticii și deontologiei ziariștilor. Unele dintre acestea au fost redate într-un articol publicat la data de 13.11.2018, semnat de av. D. Bogdan și av. C. Pintilie: „ (...) Curtea a stabilit în sarcina jurnaliștilor obligația ca anterior publicării informațiilor respective să depună diligențele necesare pentru a realiza cel puțin o minimă verificare a surselor și a informațiilor care le-au fost puse la dispoziție (McVicar c, Regatului Unit, 7 mai 2002). Curtea a subliniat in dese rânduri că articolul 10 din Convenție apără dreptul ziariștilor de a comunica informații cu privire la probleme de interes public, atât timp cât se exprimă cu bună-credință, în baza unor fapte exacte, cu respectarea eticii profeșionale (de exemplu, Fressoz et Roire c. Franței, 21 ianuarie 1999 sau Axel Springer AG c. Germaniei, 2012. „(...) garanția oferită ziariștilor la art 10, in ceea ce privește rapoartele privind probleme de interes general, este subordonată condiției ca aceștia să acționeze cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte, și să furnizeze informații ’fiabile și precise’ respectând deontologia jurnalistică“)“.
2. Contrar acestor principii, în articolul la care ne referim ați făcut afirmații neadevărate privind soluția pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș în cauza cunoscută sub numele de „dosarul Țăndărei“, in pofida faptului că aveați la dispoziție informații corecte, pe care țti ales să le
ignorați. Astfel, ați afirmat, că „În 2019, Curte de Apel Târgu Mureș i-a achitat pe toți pe motiv că faptele s-alt prescris (...)“.
3. La data de 23.12.2019, când a avut loc pronunțarea în„dosarul Țăndărei”, Curtea de Apel Târgu- Mureș - Biroul de informare și relații publice a postat «Comunicat de presă 23.12.2019 —„dosar Țăndărei”», pe pagina de internet a instanței, publicând soluția pronunțată, în scopul corectei informări a publicului. Această soluție era și este accesibilă printr-un click, la secțiunea „Relația cu presa“.
4. Având în vedere articolele succesive din mass-media cu privire la hotărârea judecătorească definitivă pronunțată în „dosarul Țăndărei“, precum și prezentarea în mod repetat a unor afirmații eronate, Curtea de Apel Târgu-Mureș — Biroul de informare și relații publice a postat, pe pagina de internet a instanței, «Informare de presă 10.07.2020 — „dosar Țăndărei”» care, de asemenea, era și este accesibilă printr-un click la secțiunea „Relația cu presa“. Informarea de presă a cuprins o serie de precizări punctuale, cu privire la procedura judiciară din „dosarul Țăndărei“ și la hotărârea definitivă pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș. Precizările au fost făcute conform rolului comunicării publice în cadrul sistemului judiciar, și anume acela de informare corectă a cetățenilor cu privire la cazurile de interes public (rol prevăzut în Cap. II din Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media).
Elaborarea informării de presă din 10.07.2020 a fost determinată și de declarațiile doamnei Giorgiana Hosu, procuror-șef adjunct al DIICOT, făcute cu ocazia audierilor de la CSM, în cadrul procedurii de numire în funcția de procuror-șef al DIICOT, când doamna procuror a fost întrebată de „cazul Țăndărei“ și a răspuns: „ Cazul Țăndărei a fost finalizat prima oară în 2010. În 2011 a fost restituit. În 2012 a fost din nou înaintat instanței. Din 2012 până în 2019 a stat pe rolul aceleiași instanțe. Nu mă aflu în postura și nu-mi permit să discut o hotărâre definitivă a instanței. Trebuie să spun că până la pronunțarea hotărârii faptele erau prescrise. (...) Repet, dosarul a stat pe rolul instanței din 2012 până în 2019. Faptele erau prescrise înaintea pronunțării”. Aceste declarații au fost publicate de mass-media.
Susținerea că faptele erau prescrise înaintea pronunțării, fără nicio mențiune concretă, a fost ferm infirmată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, prin prezentarea unor aspecte punctuale, dintre care facem trimitere, în rezumat, la următoarele, cu precizarea că Informarea de presă din 10.07.2020 poate fi consultată pe pagina de internet a instanței, la secțiunea „Relația cu presa“
Prin Decizia penală nr. 599/23.12.2019, pronunțată de Curtea de Ape1 Târgu-Mureș, hotărâre definitivă, s-a dispus achitarea tuturor inculpaților acuzați de comiterea informațiilor de constituire grup infracțional organizat, trafic de minori și spălare de bani, din motivarea deciziei rezultând că faptele reținute de parchet nu există. Contrar susținerilor din mass-media, respectiv afirmațiilor făcute din interiorul și din afara sistemului judiciar, pentru aceste infracțiuni nu s-a reținut intervenirea prescriptiei, prin hotărârea definitivă; curtea de apel a constatat că a intervenit prescripția numai cu privire la infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, reținută în sarcina a 2 dintre cei 25 de inculpați.
Redăm, din nou, câteva alineate din motivarea deciziei Curții de Apel Târgu-Mureș, relevante și necesare pentru ca opinia publică să fie corect informată: „S-a constata că actorii rechizitoriilor s-au limitat la o descriere mai mult decât sumară a activității lor infracționale, arătând în principal că „din probele administrate” sau „din declarațiile martorilor” rezultă infracțiunile reținute in sarcina fiecărui inculpat, fără a realiza însă și o descriere amănunțită a acestor activități infracționale a probelor sau declarațiilor fie care se sprijină acuzarea pentru fiecare inculpat in parte (cu câteva excepții ce vor fi analizate in continuare).
(...) S-a constatat că procurorul dc caz nu e indicat in dispozitiv nici măcar o persoană care ar fi avut în cauză calitatea de parte vătămată/civilă, toate persoanele, posibile victime ale traficului de minori, participând în cauză în calitate de martori, astfel încât nici judecătorul fondului și nici judecătorii din Apel nu au avut posibilitatea de a cunoaște dacă respectivele persoane au avut calitatea de persoană vătămată ori parte civilă.
Mai mult, dintre minorii nominalizați in cuprinsul rechizitoriului se constată ca au fost audiai de către organele de urmărire Penală doar 9 minori în calitate de martori (dintre aceștia doar 5 minori au renunțat la a participa în procesul penal în calitate de persoană vătămată sau parte civilă, 4 minori fiind audiați doar în calitate de martori, nepunându-li-se în vedere că au calitatea de persoane vătămate).
(...) Cu privire la infracțiunea de trafic de minori s-a constatat că pentru unii inculpați nu au fost nominalizați minorii ce ar fi fost traficați, iar pentru unii inculpai, deși am reținut că ar fi traficat un anumit număr de minori, au fost nominalizați mult mai puțini minori decât numărul indicat de organele de urmărire penală. Astfel, instanța de apel constată cu surprindere că deși din rechizitoriu reiese că inculpatii ar marcat un număr total de 224 de minori, sunt nominalizati doar 74 de astfel de minori cu nume si prenume. Mai mult, instanța de apel a constatat că, deși identificarea și audierea victimelor infracțiunilor de trafic de minori este absolut necesară, organele de urmărire penală nu au audiat minorii ale căror nume se regăsesc în rechizitoriu din cei 74 de minori identificati au fost audiați doar 9 minori in cursul urmăririi penale. Se constată, așadar, că prerogativele organelor de urmărire penală au fost transferate instanței de judecată, judecătorul fondului efectuând toate demersurile necesare și pentru audierea celorlalți minori care au fost omiși de către organele de urmărire penală.
(...) De asemenea, cu privire la motivele de apel invocate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism — Biroul Teritorial Harghita, motive detaliate de către Serviciul Teritorial Târgu-Mureș dorim să arătăm faptul că acestea au urmat „linia” rechizitoriului, respectiv au fost invocate doar aspecte generale. Cu privire la fondul cauzei, reprezentanții acestui Parchet nu au fost în măsură să detalieze cu adevărat motivele de apel și să invoce probe concludente care să răstoarne soluția de achitare dispusă de prima instanță. S-au folosit aceleasi expresii de genul „din probe rezultă”, „din declarațiile martorilor rezultă”, fără a fi identificate ce fel probe sau acei martori.
(...) Totusi trebuie să remarcăm faptul că reprezentanții din teritoriu ai DIICOT au fost puși într-o situatie dificilă, neavând cum să detalieze mai mult motivele de apel în lipsa identificării unor probe certe și concludente care să demonstreze vinovăția inculpaților, iar reprezentanții Structurii Centrala nu au fost interesați ăn vreun fel de cursul dosarului, deși aceștia au instrumentat prezenta cauză în faza urmăririi penale.”
5. Informarea de presă din 10.07.2020 cu privire la „dosarul Țăndărei” a fost publicată și pe pagina de internet a CSM, la solicitarea Curții de Apel Târgu-Mureș, formulată potrivit art. 16 alin. (3) din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media (httns://www.csrnl909.ro/PageDetai1s.aspx?PageId=16&Fo1derId=8l84&FoIderTitle=Informare-de-pres%C4%83-Curtea-de-ApelT%C3%A2rgu-Mure%C5%9F).
6. Mai mult decât atât, în mass-media au fost publicate, în luna iulie 2020, o serie de articole în care a fost redată mare parte din Informarea de presă a Curții dc Apel Tărgu-Mureș din care rezultă, în mod evident, că inculpații din „dosarul Țăndărei“ nu au „scăpat“ din cauza prescripției (...). Soluția pronunțată în „dosarul Țăndărei“ a fost publicată pe portalul Curții de Apel Târgu-Mureș, care poate fi accesat de orice persoană, cu utilizarea mai multor motoare de căutare.
7. În mod inadmisibil, prin raportare la principiile eticii și deontologiei profesionale, în pofida tuturor informațiilor anterior redate, la care ați avut acces, ați preferat să induceți în eroare opinia publică în privința modalitiății de soluționare, de către Curtea de Apel Târgu-Mureș, a unei cauze de interes public, afirmând, in articolul de marți, 19.10.2021, că, „In 2019, Cartea de Apel Târgu Mureș i-a achitat pe toți pe motiv că faptele s-au prescris“.
Facem, o dată în plus, trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că obligația de a comunica informații include in mod necesar „îndatoriri și responsabilități“, ca limite pe care presa trebuie să și le impună din proprie inițiativă [Couderc și Hachette Filipacchi Associats împotriva Franței (MC), nr. 40454/07, pct. 89, 10 noiembrie 2015]. În acest context, jurnaliștii care își exercită libertatea de exprimare își asumă „îndatoriri și responsabilități“. În acest sens, trebuie amintit că art. 10 § 2 CEDO nu garantează și o libertate de expresie totală și nelimitată nici în ceea ce privește acoperirea mediatică a aspectelor de interes public deosebit [a se vedea, mutatis mutandis, Pentikăinen împotriva Finlandei (MC), nr. l1882/10, pct. 90-91, 20 octombrie 2015 și jurisprudența citată].
În fine, Curtea a subliniat că obligația legală de a publica dezmințirea sau replica reprezintă un element normal al cadrului juridic care reglementează exercitarea libertății de exprimare de către presa scrisă și, de aceea, nu poate fi considerată excesivă sau nerezonabilă (Rusu împotriva României, 25721/04, pct. 25, 8 martie 2016).
8. Având în vedere modalitatea neadevărată în care a fost prezentată public activitatea Curții de Apel Târgu-Mureș, cu referire la „dosarul Țăndărei“, vom solicita Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 16 alin. (3) din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, să publice această replică pe pagina proprie de internet.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
