Românii cercetați că ar fi traficat peste 180 de copii în Marea Britanie cer daune de 1,5 milioane de euro statului. UPDATE

Nicoleta Nicolau |
Data actualizării: | Data publicării:
Șapte persoane, printre care cinci minori, în stare de deshidratare, ajutați de polițiștii de frontiera
Șapte persoane, printre care cinci minori, în stare de deshidratare, ajutați de polițiștii de frontiera

Doi foști inculpați de trafic de minori în cunoscutul dosar "Țăndărei" cer statului despăgubiri totale de 1,5 milioane de euro, după ce au fost achitați de instanță. 

Ambii cer și câte 50.000 de euro pentru deplasări la instanță, cazare și plata avocaților. Ei fac parte din rețeaua bănuită că a traficat peste 180 de copii romi în Marea Britanie.

Români cercetați că ar fi traficat peste 180 de copii în Marea Britanie

 

În Anglia, 120 de persoane au fost arestate și băgate la închisoare, în timp ce în România cei 25 de suspecți arestați în 2010 au fost eliberați după câteva luni, potrivit Realitatea.net.

În 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș i-a achitat pe toți pe motiv că faptele s-au prescris, după ce dosarul a fost întors de mai multe ori de la instanță la DIICOT.

Dosarul Ţăndărei a fost, în 2010, mândria Justiţiei române şi cel mai important dosar de trafic de minori din sud-estul Europei. Zece ani mai târziu, toţi inculpaţii au fost achitaţi. 

200 de martori audiaţi. 120 de arestări în Marea Bitanie. 26 de infractori închişi în România. Un dosar considerat de autorităţi "beton". Nouă ani mai târziu, cei anchetaţi pentru trafic de copii au scăpat. 

Potrivit deciziei luate în fond de Tribunalul Harghita, în rechizitoriul cazului Țăndărei se arată că în perioada 2002 – 2006, inculpatul F.F. era persoana care organiza plecările copiilor din ţară, unii dintre ei, care nu erau însoţiţi de părinţi având documente de călătorie sau declaraţii notariale false. Tot el ar fi fost în complicitate cu reprezentanți ai Poliţiei de Frontieră.

Dosarul Țăndărei, achitări în masă

 

Cu toate acestea, martorii audiaţi atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei nu au confirmat acest fapt.

„Lipsa părţilor vătămate a îngreunat nu doar cercetarea judecătorească, dar şi aşezarea acuzării pe un sprijin probatoriu solid având în vedere că tratamentul la care se presupune că au fost supuse victimele ţine de esenţa unei astfel de infracţiuni de trafic de persoane. S-a arătat că o analiză care să ducă la angajarea răspunderi penale nu poate fi efectuată făcând abstracţie de persoana victimei. O parte considerabilă dintre martorii audiaţi confirmă că au efectuat călătorii în ţări ca Spania sau Marea Britanie, de regulă, cu mijloace de transport cu o capacitate de 9 sau mai multe persoane.

Deşi se reţine complicitatea unor lucrători vamali la scoaterea copiilor din ţară nu se ştie dacă printr-o modalitate similară copiii au tranzitat şi celelalte puncte de frontieră", se arată în decizia Curții de Apel Târgu Mureș, care pune în lumină și decizia instanței de fond, respectiv Tribunalul Harghita.

„Despre cazul și mai grav de la Tandarei, in afara de pasarea responsabilității intre DIICOT și instanța care a dat achitări, e de reținut ca doi dintre cei achitați cer acum daune de un milion de euro statului roman. Cum totul e posibil când un dosar a fost instrumentat prost, incet sau deficitar de vreme ce avem achitări, nu m-as mira sa se și primească daunele cerute, chiar dacă in cuantum mai mic.

Altfel, rămâne numai realitatea mizera din spatele declarațiile decidentilor - am anihilat clanurile, toate formele de trafic, totul e sub control. Și am fost super patrioți când am declanșat emoția publica și toată adversitatea de care suntem capabili împotriva familiei care a adoptat-o pe Sorina - scăpată din precaritatea cu care tratam, patrioți fiind, copii vulnerabili”, nota, anul trecut, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, pe pagina de Facebook.

 

UPDATE, 20.10.2021. Curtea de Apel Târgu-Mureș - Drept la replică 

Curtea de Apel Târgu-Mureș, își exercită, în temeiul art. 16 alin. (1), (2) din  Hotărârea nr.  197/2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, dreptul la replică, având titlul: „Românii cercetați că ar fi traficat peste 180 de copii în Marea Britanie cer daune de 1,5 milioane de euro statului“.

Contrar principiilor eticii și deontologiei profesiei de jurnalist, ați publicat informații  neadevărate privind soluția pronunțată in „dosarul  Țăndărei“, dezinformând opinia publică. Dreptul la replică vizează afirmații din articolul «Românii cercetați că ar fi traficat peste 180 de copii în Marea Britanie cer daune de 1,5 milioane de euro statuli», de Nicoleta Nicolau,  publicat pe site- ul ȘtiriDiaspora.ro marți, 19.10.2021, ora 08:50.

Totodată, în temeiul art. 16 alin. (2), (3) din Hot. Plenului CSM nr. 197/2019, solicităm să  publicați integral, cu redarea întocmai a fondului și cu respectarea formei în care a fost scrisă,  această replică formulată de Curtea de Apel Târgu-Mureș.

1.  Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, cu privire la principii  ale eticii  și  deontologiei  ziariștilor.  Unele  dintre  acestea  au  fost  redate  într-un articol  publicat  la  data  de 13.11.2018,  semnat  de av. D. Bogdan  și av. C. Pintilie: „ (...)  Curtea  a  stabilit  în sarcina  jurnaliștilor obligația ca anterior publicării informațiilor  respective să depună diligențele necesare pentru a realiza cel puțin  o  minimă  verificare  a   surselor  și a informațiilor  care  le-au  fost  puse  la  dispoziție  (McVicar  c, Regatului Unit,  7 mai 2002). Curtea a subliniat in dese rânduri că articolul 10 din Convenție apără dreptul  ziariștilor de a comunica informații cu privire la probleme de interes public, atât timp cât se  exprimă cu bună-credință,  în baza unor fapte exacte, cu respectarea eticii profeșionale (de  exemplu, Fressoz et Roire c. Franței, 21 ianuarie 1999 sau Axel Springer AG c. Germaniei, 2012.  „(...) garanția oferită  ziariștilor la art 10, in ceea ce privește rapoartele privind probleme de interes general, este subordonată  condiției ca aceștia să acționeze  cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte, și să furnizeze   informații ’fiabile și precise’ respectând deontologia  jurnalistică“)“.     

2. Contrar  acestor principii,  în articolul la care ne referim ați făcut afirmații neadevărate  privind soluția pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș în cauza cunoscută sub numele de „dosarul  Țăndărei“, in pofida faptului că aveați la dispoziție informații corecte, pe care țti ales să le 
ignorați. Astfel, ați afirmat, că „În 2019, Curte de Apel Târgu Mureș i-a achitat  pe toți pe motiv că  faptele s-alt prescris (...)“.

3. La data de 23.12.2019, când a avut loc pronunțarea în„dosarul Țăndărei”, Curtea de Apel Târgu-  Mureș - Biroul de informare și relații publice a postat «Comunicat de presă 23.12.2019 —„dosar Țăndărei”», pe pagina de internet a instanței, publicând soluția pronunțată, în scopul corectei   informări a publicului. Această soluție era și este accesibilă  printr-un click, la secțiunea „Relația cu presa“.

4. Având  în  vedere  articolele  succesive  din  mass-media  cu  privire  la  hotărârea  judecătorească definitivă pronunțată în „dosarul Țăndărei“, precum și prezentarea în mod repetat a unor afirmații eronate, Curtea de Apel  Târgu-Mureș  —  Biroul  de informare  și relații publice  a  postat,  pe  pagina  de internet  a instanței,  «Informare de presă 10.07.2020  — „dosar Țăndărei”»  care, de asemenea,  era și este accesibilă printr-un click la secțiunea  „Relația cu presa“. Informarea de presă a cuprins o serie de precizări punctuale, cu privire la procedura judiciară din „dosarul Țăndărei“ și la hotărârea definitivă pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș. Precizările  au fost făcute conform rolului comunicării publice în cadrul sistemului judiciar, și anume acela de  informare corectă a cetățenilor cu privire la cazurile de interes public (rol prevăzut în Cap. II  din Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media).

Elaborarea  informării  de  presă  din  10.07.2020  a  fost  determinată  și  de  declarațiile  doamnei Giorgiana  Hosu,  procuror-șef  adjunct  al DIICOT,  făcute  cu  ocazia  audierilor  de   la  CSM,  în  cadrul procedurii de numire în funcția de procuror-șef al DIICOT, când doamna procuror a fost întrebată de „cazul Țăndărei“ și a răspuns: „ Cazul Țăndărei a fost finalizat prima oară în 2010. În 2011 a fost restituit. În 2012 a fost din nou înaintat instanței.  Din 2012  până în 2019 a stat pe rolul aceleiași instanțe. Nu mă aflu în postura și nu-mi permit să discut o hotărâre definitivă a instanței. Trebuie să spun că până la pronunțarea hotărârii faptele erau prescrise. (...) Repet, dosarul a stat pe rolul instanței din 2012 până în  2019. Faptele erau    prescrise   înaintea    pronunțării”.    Aceste    declarații    au    fost  publicate    de    mass-media.


Susținerea că faptele erau prescrise înaintea pronunțării, fără nicio mențiune concretă, a fost  ferm infirmată  de Curtea  de Apel  Târgu-Mureș, prin prezentarea  unor  aspecte  punctuale,   dintre  care  facem trimitere,  în  rezumat,  la  următoarele,  cu  precizarea  că  Informarea  de  presă  din  10.07.2020  poate  fi consultată      pe     pagina      de     internet      a     instanței,      la     secțiunea      „Relația     cu     presa“ 

Prin  Decizia  penală  nr.  599/23.12.2019,  pronunțată  de  Curtea  de  Ape1  Târgu-Mureș,  hotărâre definitivă, s-a dispus achitarea tuturor inculpaților acuzați de comiterea informațiilor  de constituire grup  infracțional  organizat,  trafic de minori  și spălare  de bani,  din  motivarea  deciziei  rezultând  că faptele reținute de parchet nu există. Contrar susținerilor din  mass-media, respectiv afirmațiilor făcute din interiorul  și  din  afara  sistemului  judiciar,  pentru  aceste  infracțiuni  nu  s-a  reținut  intervenirea prescriptiei,  prin hotărârea   definitivă;  curtea de apel  a constatat  că a intervenit  prescripția  numai cu privire la  infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, reținută în sarcina a 2 dintre cei  25 de inculpați.


Redăm, din nou, câteva alineate din motivarea deciziei Curții de Apel Târgu-Mureș,  relevante și  necesare pentru ca opinia publică să fie corect informată: „S-a constata că actorii  rechizitoriilor  s-au  limitat  la  o descriere  mai  mult  decât  sumară  a activității lor  infracționale,  arătând  în principal  că  „din  probele  administrate”  sau  „din  declarațiile  martorilor”  rezultă infracțiunile  reținute  in  sarcina  fiecărui inculpat,  fără a realiza  însă și o descriere amănunțită a acestor activități infracționale a  probelor sau declarațiilor fie care se sprijină acuzarea pentru fiecare inculpat in parte (cu câteva excepții ce vor fi analizate in continuare).

(...) S-a constatat că procurorul dc caz nu e indicat in dispozitiv nici măcar o persoană care ar fi avut în cauză calitatea de parte vătămată/civilă, toate persoanele, posibile victime ale  traficului de minori, participând în cauză în calitate de martori,  astfel încât nici judecătorul fondului și nici judecătorii din Apel nu au avut posibilitatea  de a cunoaște  dacă respectivele persoane  au avut calitatea de persoană vătămată ori parte civilă.
Mai mult, dintre minorii nominalizați in cuprinsul rechizitoriului se constată ca au fost audiai de către organele de urmărire Penală doar 9 minori în calitate de martori  (dintre aceștia doar 5 minori au renunțat la a participa în procesul  penal în calitate  de  persoană  vătămată  sau parte civilă,  4 minori  fiind  audiați  doar în calitate  de martori,  nepunându-li-se în vedere  că au calitatea  de persoane vătămate).

(...) Cu privire la infracțiunea de trafic de minori s-a constatat că pentru unii inculpați nu au fost nominalizați minorii ce ar fi fost traficați, iar pentru unii inculpai, deși am reținut că ar fi traficat un anumit număr de minori, au fost nominalizați mult mai puțini minori decât numărul indicat de organele de urmărire penală.  Astfel, instanța de apel constată cu surprindere că deși  din rechizitoriu reiese că inculpatii ar marcat un număr total de 224 de minori, sunt  nominalizati doar 74 de astfel de minori cu nume si prenume. Mai mult, instanța de apel a constatat că, deși identificarea și audierea victimelor infracțiunilor de trafic de minori este  absolut necesară, organele de urmărire penală nu au audiat minorii ale căror nume se regăsesc în  rechizitoriu  din cei 74 de minori identificati au fost audiați  doar 9 minori in  cursul urmăririi  penale.  Se constată, așadar, că  prerogativele organelor de urmărire  penală au fost transferate instanței de judecată,  judecătorul  fondului efectuând toate demersurile necesare și pentru  audierea celorlalți minori care au  fost  omiși de către organele de urmărire penală.

(...) De asemenea,  cu privire  la motivele de apel invocate  de către  Parchetul  de pe lângă  Înalta Curte  de  Casație  și  Justiție  —  Directia de  Investigare  a  Infracțiunilor  de Criminalitate  Organizată  și Terorism  — Biroul Teritorial  Harghita, motive detaliate de către Serviciul Teritorial  Târgu-Mureș  dorim să  arătăm  faptul  că acestea  au  urmat „linia”  rechizitoriului, respectiv  au fost invocate doar aspecte generale. Cu privire la fondul cauzei, reprezentanții acestui Parchet nu au fost în măsură să detalieze cu adevărat motivele de apel și să invoce probe concludente care să răstoarne soluția de achitare dispusă de prima instanță. S-au folosit aceleasi expresii de genul „din probe rezultă”,  „din declarațiile  martorilor rezultă”,  fără a fi identificate ce fel probe sau acei martori.

(...) Totusi trebuie să remarcăm faptul că reprezentanții din teritoriu ai DIICOT au fost puși  într-o situatie dificilă, neavând cum să detalieze mai mult motivele de apel în lipsa identificării unor probe certe și concludente care să demonstreze vinovăția inculpaților, iar reprezentanții  Structurii Centrala nu au fost  interesați ăn vreun  fel de cursul  dosarului,  deși  aceștia  au   instrumentat  prezenta  cauză în  faza urmăririi penale.”

5. Informarea de presă din 10.07.2020 cu privire la „dosarul Țăndărei” a fost publicată și pe  pagina de internet a CSM, la solicitarea Curții de Apel Târgu-Mureș, formulată potrivit art. 16  alin. (3) din Ghidul de  bune    practici    privind   relația   sistemului judiciar cu   mass-media  (httns://www.csrnl909.ro/PageDetai1s.aspx?PageId=16&Fo1derId=8l84&FoIderTitle=Informare-de-pres%C4%83-Curtea-de-ApelT%C3%A2rgu-Mure%C5%9F).

6. Mai mult decât atât, în mass-media au fost publicate, în luna iulie 2020, o serie de articole în  care a fost redată mare parte din Informarea de presă a Curții dc Apel Tărgu-Mureș din care rezultă, în mod evident, că inculpații din „dosarul Țăndărei“ nu au „scăpat“ din cauza prescripției (...). Soluția pronunțată în „dosarul Țăndărei“ a fost publicată pe portalul Curții de Apel Târgu-Mureș,  care poate fi accesat de orice persoană, cu utilizarea mai multor motoare de căutare.

7. În mod inadmisibil, prin raportare la principiile eticii și deontologiei profesionale, în pofida  tuturor informațiilor anterior redate, la care ați avut acces, ați preferat să induceți în eroare  opinia publică în privința modalitiății de soluționare, de către Curtea de Apel Târgu-Mureș, a unei cauze de interes public, afirmând, in articolul de marți, 19.10.2021, că, „In 2019, Cartea de Apel Târgu Mureș i-a achitat pe toți pe motiv că faptele s-au prescris“.

Facem, o dată în plus, trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că obligația de a comunica informații include in mod necesar „îndatoriri și responsabilități“, ca limite pe care presa trebuie să și le impună din proprie inițiativă [Couderc și Hachette Filipacchi Associats împotriva  Franței  (MC),  nr. 40454/07,  pct. 89,  10 noiembrie   2015].  În acest  context,  jurnaliștii care își exercită libertatea de exprimare  își asumă  „îndatoriri  și responsabilități“. În acest sens, trebuie amintit că art. 10 § 2 CEDO nu  garantează și o libertate de expresie  totală  și nelimitată  nici în ceea ce privește acoperirea  mediatică a aspectelor de interes public deosebit [a se vedea, mutatis mutandis, Pentikăinen  împotriva Finlandei (MC), nr. l1882/10, pct. 90-91, 20 octombrie 2015 și jurisprudența citată].

În fine, Curtea a subliniat că obligația legală de a publica dezmințirea  sau replica reprezintă un element  normal  al cadrului  juridic care reglementează  exercitarea  libertății  de exprimare  de către presa scrisă și, de aceea, nu poate fi considerată excesivă sau nerezonabilă (Rusu împotriva României, 25721/04, pct. 25, 8 martie 2016).

8. Având  în vedere modalitatea  neadevărată în care a fost prezentată public activitatea  Curții de Apel Târgu-Mureș, cu referire la „dosarul Țăndărei“, vom solicita Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 16 alin. (3) din  Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, să publice această replică pe pagina proprie de internet.

 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel