Guvernul vrea să împrumute jumătate de miliard de euro de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Liviu Ludovic / 09 iun, 19:11

Guvernul a aprobat, joi, prin memorandum, negocierea Acordului de împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) pentru un program pentru politici de dezvoltare (DPL1) pentru creştere verde şi incluzivă în valoare de 467,5 milioane de euro. 

Potrivit unui comunicat al Executivului, prin acelaşi memorandum s-au aprobat şi negocierea Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă, în valoare de 24,2 milioane de dolari, precum şi acordul de principiu pentru contractarea celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare (DPL2), în valoare de până la 500 mil. USD echivalent.

"Acordul de împrumut în valoare de 467,5 milioane de euro (echivalentul în euro a 500 milioane USD) este primul din cele două acorduri împrumut pentru politici de dezvoltare (DPL) pe care BIRD şi-a manifestat disponibilitatea de a le acorda României. Valoarea împrumutului DPL1 ar putea fi majorată până la circa 600 milioane de euro, sub rezerva aprobării de către Comitetul Director Executiv al Băncii. Acordul de principiu cu privire la acest împrumut a fost semnat în 2021. DPL 1 este planificat a fi aprobat de Comitetul Directorilor Executivi ai Băncii până la finele lunii iunie 2022, iar DPL 2 urmează a fi contractat în 2023. Acţiunile aferente DPL 1 sunt deja îndeplinite. Ţintele aferente DPL 2 vor putea fi reanalizate/ajustate, cu ocazia contractării acestuia, în funcţie de condiţiile concrete de îndeplinire a acţiunilor în cauză", se arată în comunicatul citat de Agerpres.

Sursa citată precizează că împrumuturile DPL vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, iar contractarea acestora de către România este condiţionată de adoptarea unor acţiuni de reformă. 

Economia României, în creştere cu 5,2%

 

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.

Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.

Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie



Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.

"Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS.

Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 Iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).

Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an.

Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%.

Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0