Dosarul în care un cuplu de români a acuzat o vecină spaniolă că i-a insultat folosind expresii rasiste a ajuns la final, după 4 ani. Un judecător de la Tribunalul Provincial din Cáceres a achitat toți inculpații.
Incidentul s-a petrecut în mai 2022, în micul oraș Casar de Palomero. Un cuplu de români a acuzat o vecină spaniolă că i-a insultat folosind expresii rasiste. Sentința, emisă de Secția a doua a instanței, a concluzionat că infracțiunea de ură nu a putut fi dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Potrivit informațiilor din dosar citate de publicația El Periodico Extremadura, María José Hernández Ruiz a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni împotriva drepturilor fundamentale și o infracțiune minoră de vătămare corporală. Parchetul solicitase o pedeapsă consistentă: doi ani de închisoare, patru ani de interdicție de a exercita orice profesie sau ocupație în domeniul educației, sportului sau activităților de agrement, plus o amendă. Tribunalul a respins toate aceste cereri.
Ce s-a întâmplat la Casar de Palomero
Conflictul a pornit, potrivit dosarului, dintr-o neînțelegere între fiicele minore ale celor două familii. Cuplul de români a susținut că, în contextul acestei dispute, Hernández Ruiz a rostit expresii xenofobe, printre care „la dracu' cu românii" și „întoarceți-vă în România", și că întreaga confruntare a căpătat un caracter rasist vădit.
Instanța a privit altfel lucrurile. Judecătorii au apreciat că nu există suficiente dovezi care să confirme că acele expresii au fost efectiv rostite, și au încadrat evenimentele într-un conflict „personal și emoțional", generat de tensiunile dintre cele două familii vecine.
Un element pe care tribunalul l-a considerat relevant: cele două familii locuiseră împreună în același oraș timp de aproximativ douăzeci de ani, menținând o conviețuire „corectă și chiar prietenoasă", fără niciun antecedent de conflict cu conotații rasiale.
De ce nu s-a putut stabili infracțiunea de ură
Instanța a invocat în motivarea hotărârii jurisprudența Curții Supreme în materia infracțiunilor motivate de ură, precizând că simpla rostire a unor insulte izolate sau expresii jignitoare nu este suficientă pentru a atrage răspunderea penală în temeiul articolului 510 din Codul penal. Dimpotrivă, „trebuie să existe o intenție clară de a denigra o persoană sau un grup din motive rasiale sau naționale" — intenție pe care judecătorii nu au identificat-o în probele administrate.
Un alt argument reținut de tribunal a fost absența martorilor independenți. Altercația s-a petrecut în timpul festivităților orașului — un context în care, teoretic, martori ar fi putut exista —, dar nicio persoană terță nu a confirmat variantele prezentate de reclamanți.
De asemenea, instanța a notat că aceștia nu au depus imediat o plângere după prima confruntare, ci și-au continuat activitățile zilnice, înainte ca un al doilea incident să aibă loc.
Cât privește acuzația de deteriorare a unui telefon mobil aparținând unuia dintre reclamanți, tribunalul a achitat-o și pe aceasta pe Hernández Ruiz, considerând că nu s-a dovedit intenția deliberată de a produce paguba și că telefoanele se putea sparge accidental în tumultul încăierării.
Cei doi români au fost și ei dați în judecată
Procesul a avut o latură care a primit mai puțină atenție publică. Cei doi români au fost și ei trimiși în judecată pentru vătămare corporală. Tribunalul i-a achitat și pe ei, aplicând principiul prezumției de nevinovăție.
Un al patrulea inculpat, JCDM, cercetat pentru o infracțiune minoră de amenințări, a scăpat și el de orice condamnare, instanța constatând „îndoieli rezonabile" atât cu privire la autor, cât și cu privire la succesiunea exactă a evenimentelor.