Datele publicate vineri de Administraţia Căilor Navigabile şi a Transportului de Marfă din Germania arată că situația s-a îmbunătățit, însă nivelul apei rămâne încă mult sub valorile normale. Navele de marfă complet încărcate nu pot naviga deocamdată în siguranță pe anumite sectoare ale Rinului.
Totuși, primele semne de revenire sunt deja vizibile. În mai multe zone, feriboturile își reiau activitatea după ce nivelul extrem de scăzut al apei le-a obligat să suspende cursele.
Navele de marfă circulă încă cu încărcături reduse
Problemele nu au dispărut însă pentru transportul comercial. Potrivit companiei care administrează portul Duisburg, cel mai mare port interior din Germania, navele de marfă operează în prezent cu doar aproximativ 20% din încărcătura lor obișnuită, din cauza adâncimii insuficiente a apei.
Joachim Holstein, reprezentant al grupului portuar pentru transportul pe căi navigabile interioare, a declarat că o revenire completă nu este așteptată imediat. Potrivit acestuia, o relaxare reală a situației ar putea apărea „spre sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie”.
La Kaub, în landul Renania-Palatinat, unul dintre cele mai importante puncte de referință pentru navigația pe Rin, nivelul apei a ajuns vineri la 46 de centimetri. Valoarea rămâne mult sub nivelul echivalent al apei de 77 de centimetri, considerat de experți un reper important pentru navigația fluvială.
Și la Duisburg situația arată cât de gravă a fost perioada de secetă. Vineri după-amiază, nivelul Rinului era de 1,49 metri, încă sub precedentul minim record de 1,53 metri, înregistrat în 2018.
Creșterea nivelului apei după ploile recente aduce însă primele semne că situația provocată de secetă începe să se rezolve. Pentru revenirea transportului fluvial la condiții normale va fi nevoie, totuși, de noi precipitații și de o perioadă mai lungă în care debitele să continue să crească.
Seceta istorică din 2026 a afectat grav și Dunărea, cu efecte asupra energiei
Situația de pe Rin apare în contextul unei secete severe care a afectat în această vară marile râuri ale Europei, inclusiv Dunărea. În 2026, nivelul fluviului a coborât la valori record pe sectoare importante, iar lipsa apei nu a mai afectat doar navigația și agricultura, ci a ajuns să provoace probleme serioase în producția de energie.
În România, nivelul extrem de scăzut al Dunării a afectat funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, care depinde de apa fluviului pentru răcirea reactoarelor. Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar autoritățile au încercat să mențină în funcțiune Unitatea 2 prin măsuri de urgență pentru creșterea debitului de apă spre priza centralei. Au fost făcute inclusiv lucrări în albia Dunării, însă acestea nu au fost suficiente, iar România a ajuns să oprească și ultimul reactor aflat în funcțiune. Centrala de la Cernavodă produce în mod normal aproximativ o cincime din energia electrică a țării.
Criza nu s-a limitat la România. În Ungaria, centrala nucleară de la Paks și-a redus masiv producția din cauza nivelului scăzut al Dunării, iar în Bulgaria, centrala de la Kozlodui a anunțat reducerea puterii unui reactor cu aproximativ 120 MW, pentru a menține funcționarea în condiții de siguranță. Și producția hidroenergetică din regiune a avut de suferit. România a fost astfel nevoită să acopere o parte mai mare din necesarul de electricitate prin importuri, inclusiv din Bulgaria și Ucraina.