Român căutat în Germania pentru jaf, extrădat definitiv din Italia. Cazul a ajuns la Curtea Supremă

Curtea Supremă de Casație din Italia a pus punct dosarului în care este implicat un cetățean român în vârstă de 36 de ani, căutat de autoritățile din Germania pentru jaf. Magistrații au declarat inadmisibil recursul depus de apărare împotriva hotărârii Curții de Apel Perugia, confirmând astfel măsura predării bărbatului către sistemul judiciar german.

Românul a spart o casă în Germania, iar apoi a fugit în Italia

Potrivit publicației Perugia Today, românul era dat în urmărire internațională în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile din Germania, fiind acuzat că a comis o spargere într-o locuință privată în perioada cuprinsă între 27 martie și 27 aprilie 2023.

După comiterea faptei, acesta a părăsit teritoriul german și s-a refugiat în Italia.

Bărbatul a fost identificat și reținut la Perugia, pe 12 februarie 2026, însă acesta a încercat să blocheze procedura de extrădare prin intermediul reprezentantului său legal, avocata Romina Fontetrosciani. Apărarea a formulat două motive de recurs în instanță, însă ambele au fost catalogate de magistrații Curții Supreme drept „în mod vădit nefondate”.

Argumentele apărării, respinse de judecătorii italieni

Prima contestație s-a bazat pe presupusa depășire a duratei maxime a măsurii preventive. Avocata a susținut că termenul-limită pentru luarea deciziei de predare ar fi trebuit să se calculeze începând cu ziua arestării (12 februarie 2026) și să se încheie pe 13 mai, dată la care hotărârea Curții de Apel nu fusese încă emisă. Judecătorii Curții Supreme de Casație au înlăturat acest argument, invocând o jurisprudență consolidată.

Ei au clarificat că obiectul recursului îl constituie ordinul de predare, nu starea de libertate a persoanei, iar eventuala depășire a termenelor privind măsura preventivă nu anulează validitatea deciziei de extrădare.

Cea de-a doua solicitare a vizat efectuarea unor verificări suplimentare referitoare la gravitatea probelor și încadrarea juridică a faptei de efracție la domiciliu, avocata invocând posibile vicii care ar fi afectat principiul „dublei incriminări”.

Magistrații au respins și această cerere, amintind că, în urmare a modificărilor legislative intrate în vigoare în anul 2021, absența unei analize detaliate a probelor de vinovăție nu mai reprezintă un motiv legal pentru refuzul executării unui mandat european de arestare.

Instanța a precizat că apărarea are acces la datele din mandat, însă temeinicia acuzațiilor și validitatea probelor urmează să fie dezbătute exclusiv în fața judecătorului german, ulterior procesului de extrădare.