“Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”

StiriDiaspora Team / 27 mar 2018, 11:42 Salveaza PDF Comentarii

Le suntem datori fraților noștri de peste Prut. Acum și pentru totdeauna. Niciun român, niciodată, nu va putea să renunțe la visul unirii. Le suntem datori cu un plan, cu un proiect de țară, cu o politică coerentă a României față de ei. În 1917, Basarabia a fost prima care și-a luat soarta în mâini și a dat tonul unirii.

Frații noștri din Basarabia s-au luptat cu îndârjire și inteligență pentru independență, pentru desprinderea de Rusia și unirea cu Țara mamă, în condițiile în care naționaliștii urcaineni cereau integrarea Basarabiei într-o Ucraină independentă, iar bolșevicii făceau presiuni pentru a-I deturna pe patrioții români de partea revoluției proletare.

Începând din primăvara anului 1917, românii-basarabeni din toate clasele sociale s-au pus în mișcare:

-        Obștile sătești au cerut autonomia administrativă, culturală și economică a Basarabiei

-        Ofițerii și soldații au cerut autonomia politică și au anunțat formarea unor unități separate de ale armatei rusești. Au cerut retragerea trupelor rusești din Bsarabia

-        Clerul basarabean a cerut un mitropolit român drept șef al bisericii barasabene, autonomie politică și înființarea unui Înalt Sfat cu puteri executive și legislative

-        Reprezentanții profesorilor din Basarabia au cerut românizarea învățământului și înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin în manualele școlare

-        Conducătorii intelectualității liberale și ai boierimii conservatoare au lăsat diferendele și  au fondat Partidul Național Moldovenesc care a proclamat scopul său - o Basarabie românească autonomă

-        Țăranii au început împărțirea pâmântului

Toată suflarea românească din Basarabia s-a luptat pentru a-și îndeplini visul – unirea cu Țara mamă.

Pe 4 decembrie 1917, Sfatul țării  l-a ales președinte pe Ion Inculeț, liberal și naționalist, membru al unei vechi familii moldovenești.

 La 6 februarie 1918 Sfatul Țării a declarat independența Republicii Moldovenești, acesta fiind de fapt primul pas al unirii cu România.

Pe data de 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă a votat unirea Basarabiei cu Țara mamă. A fost prezent și prim ministrul român Alexandru Marghiloman. Ședința solemnă s-a încheiat cu urarea “Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”.

Prim ministrul român a declarat de la tribuna ședinței: “În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare!”.

În acel moment, România trecea prin momente extrem de dificile, în condițiile în care începuse tratativele de pace cu Puterile Centrale, care amputau dramatic țara.

Înainte cu o lună de semnarea Tratatului  de pace de la București, regele Ferdinand a ratificat printr-un decret regal, unirea Basarabiei cu România.

Basarabia a fost, așadar, prima provincie care s-a unit cu Țara mamă pentru a forma România Mare. Iată de ce le suntem datori fraților de peste Prut.

Este oare timpul faptelor? Este oare momentul unei dezbateri serioase pentru un proiect de țară al acestei generații și care să rămână moștenire generațiilor viitoare? Este momentul unei coerențe politice și economice pe care România nu a avut-o în ultimele decenii?

Sigur a trecut timpul falșilor patrioți și a politicienilor interesați. Destinul României se înfăptuiește cu oameni de stat, nu cu politicieni de carton. Iar Basarabia merită acest lucru.

Nota- Keith Hitchins, România 1866-1947, Humanitas București


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy