Referendumul din Italia pe legile justiției a eșuat. Prezența la vot este una istorică

Narcis Popa |
Data actualizării: | Data publicării:

Duminică au avut loc alegeri locale în Italia, dar și un referendum pentru schimbarea mai multor legi din justiție, soldat însă cu un eșec din cauza prezenței foarte scăzute. 

Potrivit datelor MAI, prezența finală (după centralizarea buletinelor de vot din toate cele 7.903 municipii) la votul de ieri a fost de 20.9%, cea mai mică din perioadă postbelică. Pentru validarea referendumului ar fi fost nevoie de o prezență de minimum 50% +1. Obiectivul a părut unul extrem de greu de atins, departe de orice țintă a politicienilor care au susținut referendumul. 

Cele cinci întrebări ale referendumului pe justiție au înregistrat o victorie clară, dar totuși nevalidată de prezența scăzută la vot. 

Votul a a fost copleșitor pentru separarea carierelor magistraților (74,2% da și 25,8% nu), pentru evaluarea extinsă a judecătorilor (72,1% da și 27,9% nu) și pentru desființarea strângerii de semnături pentru alegerea membrilor CSM (72,7% da și 27,3% nu). Mai puțin votate au fost celelalte două întrebări. De altfel, întrebarea privind desființarea legii Severino a înregistrat 54,1% "da" și 45,9% "nu". Iar cea privind limitarea arestului preventiv a fost 56,2% "da" și 43,8% "nu". 

Vă prezentăm în continuare două dintre cele mai importante întrebări la care s-a votat la referendumul din Italia: 

Abrogarea legii Severino

 

Prima întrebare a vizat abrogarea decretului legislativ numărul 235 din 2012, așa-numita Lege Severino, care prevede decăderea din funcțiile alese pentru reprezentanții guvernului, consilierii regionali, administratorii locali și primari, în cazul unor condamnări. Cu o singură diferență: pentru administratorii locali este suficientă o sentință în primă instanță pentru unele infracțiuni grave, în timp ce pentru functiile administrative ocupate la nivel național, regulile se aplică după o sentință definitivă. Un vot cu "da" ar fi presupus picarea legii: în acest caz, judecătorii ar fi fost cei care ar fi decis individual, asupra fiecărui caz în parte, dacă să aplice interdicția de a ocupa o funcție publică. În acest moment, în cazul unei condamnări, suspendarea se aplică instant. 

Separarea funcțiilor magistraților 

 

Eliminarea posibilității magistraților, în cursul carierei, de a trece de la funcțiile de procuror la cele de judecător și invers. Aceasta este ceea ce a propus a treia întrebare de la referendum  Astăzi, judecătorii și procurorii își pot schimba profesiile de de patru ori. Un răspuns cu "da" ar fi determinat o separare a carierelor, între procuror și judecător și i-ar fi obligat pe magistrați să fie nevoiți să aleagă de la început una dintre cele două cariere, fără a-și mai putea ulterior cariera. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel