Gurile Dunării, următoarea miză strategică a Rusiei. Cristian Diaconescu: „Mi-au spus clar ce își doresc”

Alexandra Curtache |
Data actualizării: | Data publicării:
ANIF Dolj: Dunărea a scăzut 7 cm într-o zi și nu se mai poate iriga. Așa ceva nu s-a mai întâmplat de 70 de ani / Foto: Unsplash
ANIF Dolj: Dunărea a scăzut 7 cm într-o zi și nu se mai poate iriga. Așa ceva nu s-a mai întâmplat de 70 de ani / Foto: Unsplash

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu atrage atenția că o posibilă cădere a Ucrainei ar aduce Republica Moldova și România în linia întâi a amenințărilor rusești. Într-un dialog fără echivoc, partea rusă i-ar fi transmis personal interesul pentru Gurile Dunării.

Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pe probleme de apărare și fost ministru de Externe al României, a lansat un avertisment dur în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN: prăbușirea Ucrainei nu ar marca sfârșitul războiului, ci începutul unei noi etape periculoase pentru întreaga regiune.

„Cel mai bun argument să sprijinim Ucraina este, cel puțin după modesta mea opinie, faptul că dacă Ucraina cade, urmează Republica Moldova și cine știe ce se întâmplă cu România?”, a declarat Diaconescu.

Oficialul consideră că frontul de est al NATO și UE ar deveni mult mai vulnerabil în lipsa unei Ucraine rezistente.


Mesaj direct de la Moscova: Gurile Dunării, un obiectiv strategic

Poate cea mai alarmantă parte a intervenției sale a fost dezvăluirea că oficiali ruși i-au transmis în mod direct interesul pentru Gurile Dunării – o zonă geostrategică vitală pentru România și Uniunea Europeană.

„Mie nu mi-a ascuns partea rusă în diversele dialoguri, când lucrurile erau liniștite, interesul pentru gurile Dunării. Discuție directă, fără niciun fel de...”, a spus Diaconescu. El a explicat că rușii urmăresc să creeze un „vector de presiune” în regiune, care să funcționeze similar cu ceea ce reprezintă Kaliningradul în nordul Europei.

Scenariul descris de consilierul prezidențial implică o amenințare cu escaladare militară, care ar putea fi urmată de „dezescaladare”, dar numai în „contexte foarte complicate”. Practic, Rusia ar încerca să forțeze din nou o reconfigurare a echilibrului regional prin intimidare și presiune strategică.


România, stat de frontieră – între apărare și descurajare

În cadrul aceluiași interviu, Cristian Diaconescu a explicat că România trebuie să-și asume pe deplin rolul de stat de frontieră al NATO și UE. El a făcut trimitere la experiența sa de negociator cu Federația Rusă în anii 2003-2004, când s-a încheiat un tratat care, dacă ar fi respectat astăzi, ar fi putut preveni conflictul din Ucraina.

„Noi asigurăm și trebuie să încurajăm această percepție. Esențial nu este să bați cu pumnul în masă, ci să fii la masă, că situația e așa cum e”, a spus el. Din punctul său de vedere, România trebuie să fie parte activă a negocierilor și deciziilor strategice din cadrul alianței euroatlantice.


Apărarea Moldovei și testarea solidarității europene

Diaconescu a subliniat că România are un dublu rol în această ecuație: să-și apere propriul teritoriu, dar și să contribuie la securitatea regională, inclusiv prin sprijinirea Republicii Moldova.

„Îi apărăm și pe alții, pentru că ce ar face Federația Rusă ar fi testarea solidarității”, a spus consilierul, atrăgând atenția asupra faptului că un atac sau o presiune asupra Republicii Moldova ar putea fi un test pentru coeziunea și reacția Uniunii Europene și NATO.

Declarațiile lui Cristian Diaconescu readuc în prim-plan o temă majoră de securitate pentru România: poziționarea geostrategică în fața unei Federații Ruse agresive și interesate de extinderea influenței sale în regiunea Mării Negre. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

pixel