Autoritățile și Comisia pentru Statul Social analizează posibilitatea eliminării acestor contracte, însă propunerea întâmpină reacții contradictorii din partea sindicatelor, asociațiilor patronale și a experților economici.
Sindicatul Verdi și Confederația Patronilor Germani (BDA) pledează pentru reformarea mini-joburilor, pe motiv că ele perpetuează sărăcia și creează stimulente cu efecte nocive pe piața muncii. În decembrie 2025, Verdi a transmis că „mini-joburile promovează sărăcia la nivel de venit și sărăcia la bătrânețe, în special în rândul femeilor. Privilegiile fiscale și de asigurări sociale acordate mini-joburilor stimulează menținerea angajaților în posturi slab plătite”. BDA avertizează că combinația dintre prestațiile sociale și munca cu jumătate de normă sau mini-joburile poate descuraja angajații să treacă la contracte mai stabile și mai bine remunerate.
Mini-joburile sunt folosite atât ca sursă principală de venit, cât și ca supliment la un loc de muncă principal. În prezent, aproximativ patru milioane de persoane depind de mini-joburi ca principală sursă de venit, în timp ce tot mai mulți le utilizează ca venit secundar. Majoritatea celor din grupul secundar desfășoară activități precum livrări sau lucrul în sectorul ospitalității, în afara programului normal. Această diferențiere este crucială în analiza impactului unei posibile desființări.
Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă definește mini-jobul ca „o activitate marginală cu câștiguri lunare de până la 603 euro, scutită de impozite și fără contribuții la asigurările sociale (începând cu 2026). Programul lunar de lucru echivalează cu aproximativ 43 de ore, iar câștigul anual nu trebuie să depășească 7.236 euro.”
Se vrea o eliminare treptată a mini-joburilor din Germania
Criticii eliminării mini-joburilor avertizează că o astfel de măsură ar afecta grav persoanele care depind de ele ca principală sursă de venit și care nu pot munci mai multe ore la locul de muncă principal. Unele opinii economice sugerează că introducerea contribuțiilor sociale pentru aceste contracte ar genera beneficii insuficiente, iar flexibilitatea care face mini-joburile atractive ar fi pierdută.
Dezbaterea se intensifică pe fondul raportului Comisiei pentru Statul Social, care recomandă eliminarea treptată a mini-joburilor pentru a combate sărăcia și inegalitățile pe piața muncii. Propunerea a stârnit opoziție din partea sindicatelor și a patronatelor, care solicită soluții de reformă mai nuanțate, inclusiv ajustarea nivelului salariului minim și a prestațiilor sociale, pentru a nu afecta persoanele vulnerabile.