Fermele mari, devastate de o decizie a Bruxelles-ului. ”Pentru România, este sabotaj”, acuză Georgiana Teodorescu, ECR

Georgiana Teodorescu, europarlamentar ECR, a făut mai multe declarații în privința salvării PAC (Politicii Agricole Comune), oferind detalii de culise de la Bruxelles, acolo unde Comisia Europeană ar fi vrut ”să dizolve agricultura într-un fond regional comun (NRPP)”, tentativă blocată de Parlamentul European, după cum subliniază europarlamentara: 

”Prin negocieri dure în Parlamentul European, am transferat articolele cheie înapoi în regulamentele specifice PAC și OCP (Organizarea Comună a Piețelor). Sprijinul pentru venit, rezervele de criză și schemele de piață rămân protejate de legislația agricolă sectorială, nu pierdute în birocrația fondurilor de coeziune”.

”Plățile la hectar să fie egale în toată UE. Însă nu depinde doar de România”

Totodată, aceasta ne-a vorbit despre drepturile egale pentru fermierii români, pentru care se luptă în PE, punctând că tot CE ”a propus un indicator de decalaj (Annex I), dar a blocat artificial ținta de convergență la doar 90% din media UE”. 

”Fermierii români plătesc aceleași prețuri europene la motorină, îngrășăminte și utilaje. Este o chestiune de justiție economică ca plățile pe hectar să fie egale în toată Uniunea. Voi depune amendamente pentru a schimba acest lucru, însă nu depinde doar de România. Pe principiul vaselor comunicante, mai mulți bani pentru fermierii români, înseamnă mai puțini bani pentru fermierii occidentali” ne-a declarat Georgiana Teodorescu.  

Penalizarea fermelor mari, din 2027? Teodorescu, ECR: Sabotaj direct

În plus, noua arhitectură bugetară propusă de Comisia Europeană pentru perioada post-2027 aduce la suprafață o veche dispută ideologică, dar cu consecințe economice devastatoare pentru statele din Estul Europei: plafonarea obligatorie a plăților directe la 100.000 de euro per exploatație, explică europarlamentara. 

”Prezentată de la Bruxelles ca o măsură de „echitate” socială pentru sprijinirea fermelor mici, această inițiativă ignoră realitatea structurală din teren și riscă să blocheze motorul de performanță al agriculturii românești. Pentru România, penalizarea fermelor mari nu înseamnă justiție socială, ci un sabotaj direct asupra modernizării, comasării și competitivității pe Piața Unică.

Spre deosebire de modelele agricole din Vestul Europei, unde fermele de familie de dimensiuni medii domină peisajul datorită unor secole de stabilitate proprietărească, România are o structură unică, puternic polarizată. 

Fermele mari și foarte mari din țara noastră, deși puține ca număr procentual, sunt cele care asigură grosul producției de cereale, materie primă pentru export, securitate alimentară națională și, esențial, cele mai multe locuri de muncă fiscalizate din mediul rural.

O plafonare rigidă la pragul de 100.000 de euro lovește direct în aceste exploatații consolidate. Acestea nu sunt „corporații speculative”, ci unități economice vitale care au reușit, prin investiții masive și credite bancare pe termen lung, să comaseze terenuri fărâmițate și să devină competitive la nivel global.

Mai mult, poziția românească subliniază că, dacă se dorește cu adevărat sprijinirea fermelor mici și medii, calea corectă este plata redistributivă voluntară (pilon deja existent, prin care primele hectare primesc un sprijin mai mare), nicidecum plafonarea punitivă a celor care produc eficient”. 

Capcană pentru fermierii români: riscăm să pierdem bonusul agricol

Georgiana Teodorescu ne-a vorbit și despre o capcană din textul Comisiei Europene cu privire la eliminarea plafonului de 105%: ”Regulamentul propune un plafon orizontal care limitează creșterea totală a anvelopei naționale la maximum 105% față de perioada actuală. Riscăm să pierdem bonusul agricol, deoarece România crește și pe coeziune, și pe agricultură, am atinge instant acest plafon, anulând sumele câștigate prin formula de decalaj. Voi cere o derogare clară la Articolul 10. Top-up-urile pentru agricultură trebuie calculate în afara acestui plafon de 105% și acordate integral”. 

Tot din PE, europarlamentara ECR face apel: ”Jos mâna de pe micii fermieri”. ”Respingem definiția restrictivă a Comisiei bazată pe „activitatea principală”, care ar fi lăsat mii de fermieri part-time din România fără sprijin” spune Georgiana Teorescu, care mai punctează: 

• Respingem aplicarea principiului „Do No Significant Harm” în agricultură. Fermierii noștri respectă deja reguli stricte de ecocondiționalitate; nu avem nevoie de un al doilea rând de birocrație.
• Ne asigurăm că asociațiile și cooperativele pot accesa direct fondurile de investiții pentru procesare și marketing.

Articolul este finanțat de Grupul ECR din Parlamentul European. 

Astăzi, 29 mai 2029, Georgiana Teodorescu, europarlamentar ECR, a fost invitata DCNews. Vă invităm să urmăriți interviul VIDEO: