Autoritățile din Hagen estimează că, în 2026, cheltuielile cu asistența socială pentru cetățenii români și bulgari ar putea ajunge la 15 milioane de euro. În total, aproximativ 7.000 de persoane din cele două țări locuiesc în oraș, iar circa 55% dintre acestea beneficiază de ajutoare sociale, conform informațiilor publicate de Report24, care citează date și declarații din Germania.
Cifrele arată o creștere semnificativă față de anii anteriori. În 2013, doar 52 de cetățeni români din Hagen primeau astfel de prestații, comparativ cu aproximativ 3.100 în prezent. Este vorba despre o categorie care include atât persoane fără loc de muncă, cât și angajați ale căror venituri sunt completate prin ajutoare de la stat, precum și copii.
Cum pot primi ajutoare sociale și românii care lucrează cu jumătate de normă
Unul dintre aspectele care alimentează dezbaterea din Germania este modul în care legislația europeană definește statutul de lucrător. Potrivit regulilor privind libera circulație, un cetățean al Uniunii Europene poate dobândi statutul de lucrător chiar dacă desfășoară o activitate profesională cu timp redus, atât timp cât aceasta este una reală și efectivă.
Legislația nu stabilește un număr minim universal de ore de muncă pentru recunoașterea acestui statut. Autoritățile trebuie să analizeze fiecare situație în parte, iar o activitate pur formală sau nesemnificativă nu este suficientă. În anumite condiții, persoanele care lucrează cu program redus pot avea dreptul la completarea veniturilor prin prestații sociale.
Guvernul german a confirmat această interpretare juridică în aprilie 2026, într-un răspuns la o interpelare parlamentară formulată de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Subiectul este unul controversat în mai multe orașe germane, unde administrațiile locale reclamă presiunea tot mai mare asupra bugetelor sociale.
Germania reclamă costurile suportate de administrațiile locale
Problema nu este semnalată doar în Hagen. Mai multe orașe din landul Renania de Nord-Westfalia, printre care Duisburg, Dortmund, Gelsenkirchen, Herne și Essen, au cerut modificări ale regulilor privind accesul la prestațiile sociale pentru cetățenii europeni.
O investigație publicată de postul german WDR în ianuarie 2026 arată că patru orașe din regiunea Ruhr au retras, în cursul anului 2025, ajutoarele sociale pentru 1.181 de cetățeni români și bulgari și au dispus măsuri care pot duce la pierderea dreptului de ședere. Cele mai multe cazuri au fost în Duisburg, unde au fost înregistrate 556 de situații, urmat de Gelsenkirchen, cu 506, Dortmund, cu 116, și Hagen, cu numai trei cazuri.
Diferențele dintre orașe au atras atenția asupra modului în care sunt făcute verificările. Potrivit WDR, Gelsenkirchen folosește o echipă specializată pentru identificarea situațiilor în care statutul de lucrător european nu este justificat. Autoritățile locale pot interveni atunci când constată că o persoană nu își asigură traiul prin muncă în condițiile prevăzute de legislația europeană.
Un politician din România numește ajutoarele germane o „comoară”
Subiectul va fi analizat și într-un documentar realizat de postul public german MDR, intitulat „EU-Armutsmigration: Sozialstaat in der Sackgasse?” (Migrația sărăciei în UE: statul social, într-o fundătură?), programat pentru 4 noiembrie.
Jurnaliștii au investigat situația din mai multe orașe germane, inclusiv Hagen și Magdeburg, dar au mers și în România pentru a vedea ce efecte au asupra comunităților locale banii trimiși de emigranți.
În documentar apare și Zobar-Marian Cutitaru, politician local din comuna Bărbulești, care vorbește despre beneficiile financiare pe care familiile din localitate le pot obține prin sistemul german de protecție socială. Acesta descrie banii primiți din Germania drept o „comoară” pentru comunitatea sa și pentru copii.
Potrivit relatărilor despre investigație, politicianul spune că eliberează lunar între 20 și 30 de certificate necesare familiilor care solicită alocații pentru copii în Germania. Familiile numeroase, cu zece sau chiar 15 copii, nu ar fi o raritate în localitatea sa.