O doctoriță româncă, după ce a obținut cetățenia germană: "Reacțiile oamenilor la pașaportul german nu au fost cum mă așteptam"
31 Octombrie 2026
România înregistrează, pentru al patrulea an consecutiv, un sold migrator pozitiv. Numărul persoanelor care s-au stabilit în țară l-a depășit pe cel al românilor și străinilor care au plecat, iar în perioada 2022-2025 diferența a ajuns la aproape 280.000 de persoane, potrivit unei analize realizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România și-a schimbat treptat profilul migrațional și nu mai este preponderent o țară de emigrație, ci una de imigrație. Tendința s-a menținut în fiecare dintre ultimii patru ani analizați.
Astfel, soldul migrator a fost de 97.114 persoane în 2022, de 66.065 în 2023, de 48.716 în 2024 și de 66.920 în 2025. În total, România a câștigat 278.815 locuitori prin diferența dintre numărul imigranților și cel al emigranților.
Cine sunt persoanele care se stabilesc în România
Imigrația nu înseamnă doar sosirea cetățenilor străini. O parte importantă dintre persoanele care se stabilesc în România sunt chiar cetățeni români care se întorc în țară după perioade petrecute în străinătate.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, aferente anului 2024, aproximativ două treimi dintre imigranții de lungă durată înregistrați în România, respectiv 184.700 dintr-un total de aproximativ 287.000, erau cetățeni români reveniți în țară.
Cetățenii ucraineni reprezintă, de asemenea, o categorie importantă, cu o pondere de aproximativ 13% din totalul imigranților, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Alte comunități numeroase provin din Nepal și Sri Lanka, de unde au sosit aproximativ 15.000, respectiv 7.000 de persoane.
Din ce țări se întorc românii
Analiza Monitorului Social face distincția între imigrația de lungă durată și imigrația definitivă. Prima categorie include persoanele care se stabilesc într-o altă țară pentru mai mult de 12 luni, chiar dacă își păstrează domiciliul principal în statul de origine.
Migrația definitivă apare, de regulă, după o perioadă mai lungă petrecută în țara de destinație și poate fi asociată cu dobândirea cetățeniei.
În România, cele mai multe persoane care au imigrat definitiv în 2025 au venit din Republica Moldova și Ucraina. Un număr important provine și din state precum Germania, Canada, Italia și Spania, țări care au reprezentat în ultimele decenii principalele destinații ale românilor plecați la muncă sau stabiliți în străinătate.
Potrivit analizei, o parte dintre aceste sosiri reprezintă, de fapt, reveniri în țară ale unor persoane care au făcut parte din valurile de emigrație de după Revoluție.
Datele au fost prelucrate de sociologul Mircea Kivu pentru Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
