Încă 12500 de pensionari de lux în Europa. România nu se opune

Austria acuză instituțiile europene că pregătesc, în plină perioadă de austeritate și reduceri de cheltuieli, o extindere a aparatului birocratic care va genera costuri de miliarde de euro pentru următoarele decenii. Potrivit unor calcule prezentate de Eurostat, numărul pensionarilor din sistemul administrativ european ar urma să crească semnificativ până în 2073.

Mai multe state membre susțin poziția Austriei

Austria nu este singura țară care contestă planurile Comisiei Europene. Germania, Olanda, Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Letonia și Republica Cehă și-au exprimat sprijinul pentru poziția Vienei. Din păcate, de pe această listă lipsește România. 

Disputa a devenit una dintre cele mai tensionate teme legate de viitorul buget european. Dacă inițial dezbaterea privea doar necesitatea unor noi angajări în instituțiile UE, acum conflictul se concentrează pe costurile pe termen lung și pe sustenabilitatea sistemului de pensii pentru funcționarii europeni.

Claudia Bauer a transmis că problema nu ține doar de bani, ci și de imaginea Uniunii Europene în fața contribuabililor.

„Este vorba despre credibilitatea UE”, a declarat oficialul austriac, care cere măsuri stricte de reducere a costurilor inclusiv în interiorul instituțiilor europene.

Austria acuză Bruxelles-ul că ignoră apelurile la reducerea costurilor

Scandalul a pornit după ce Comisia Europeană a anunțat intenția de a crea aproximativ 2.500 de noi posturi în cadrul viitorului buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Inițiativa a fost criticată imediat de mai multe state membre, care susțin că Uniunea Europeană cere disciplină bugetară țărilor membre, dar continuă să își extindă propriul aparat administrativ.

Ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Claudia Bauer, a reacționat dur și a avertizat că noile angajări vor genera costuri uriașe pe termen lung.

„Oricine creează astăzi noi locuri de muncă în UE facturează contribuabililor pentru deceniile următoare. Mai multă birocrație nu trebuie să devină povara pensiilor de mâine”, a declarat aceasta pentru presa austriacă.

Costuri estimate la peste un miliard de euro

Potrivit unor calcule prezentate de Eurostat în luna mai, cele 2.500 de noi posturi ar putea genera cheltuieli suplimentare cu pensiile de cel puțin 1,026 miliarde de euro până în anul 2073.

Datele arată că numărul pensionarilor din sistemul instituțiilor europene ar urma să crească de la 30.495 în 2023 la 43.032 în 2073, ceea ce reprezintă un avans de peste 41%.

În centrul disputei se află sistemul de pensii al funcționarilor europeni, considerat de critici extrem de generos. În anumite cazuri, foștii oficiali europeni pot încasa până la 70% din ultimul salariu de bază. Pentru funcțiile înalte, pensiile pot ajunge la aproximativ 9.000 de euro lunar, adică echivalentul a circa 44.800 de lei pe lună.

Eurostat susține însă că reformele anterioare ale sistemului de pensii vor tempera creșterea cheltuielilor pe termen lung. Instituția estimează că plățile anuale totale pentru pensii ar putea scădea de la 2,418 miliarde de euro în 2023 la 1,989 miliarde de euro în 2073.

Cu toate acestea, criticii planului afirmă că noile angajări vor adăuga automat noi beneficiari ai sistemului, ceea ce va menține presiunea asupra bugetului european pentru multe decenii.

Mai multe state membre susțin poziția Austriei

Austria nu este singura țară care contestă planurile Comisiei Europene. Germania, Olanda, Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Letonia și Republica Cehă și-au exprimat sprijinul pentru poziția Vienei.

Disputa a devenit una dintre cele mai tensionate teme legate de viitorul buget european. Dacă inițial dezbaterea privea doar necesitatea unor noi angajări în instituțiile UE, acum conflictul se concentrează pe costurile pe termen lung și pe sustenabilitatea sistemului de pensii pentru funcționarii europeni.

Claudia Bauer a transmis că problema nu ține doar de bani, ci și de imaginea Uniunii Europene în fața contribuabililor.

„Este vorba despre credibilitatea UE”, a declarat oficialul austriac, care cere măsuri stricte de reducere a costurilor inclusiv în interiorul instituțiilor europene.