Un avocat român care a folosit citări neverificate generate de inteligenţa artificială a primit interdicţie de reprezentare sau asistare a justiţiabililor în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru o perioadă de doi ani, informează miercuri CEDO într-un comunicat de presă.
Decizia a fost luată la 13 noiembrie, după ce Camera învestită cu cererea în care avocatul era unul dintre cei doi reprezentanţi a constatat că observaţiile depuse de către acesta conţin numeroase erori privind jurisprudenţa Curţii. Printre acestea se numără citarea unor cauze inexistente ("halucinate"), citarea unor paragrafe fictive din hotărâri şi decizii autentice ale Curţii, precum şi citarea unor cauze existente, dar irelevante pentru argumentele invocate sau care contrazic în mod flagrant susţinerile pe care pretind că le sprijină.
Avocatul a recunoscut că a folosit ChatGPT
Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligenţă artificială pentru redactarea observaţiilor şi a descris greşelile drept "inexactităţi" şi "erori de citare". În schimb, Camera a constatat că documentul cuprinde erori numeroase, repetate şi de substanţă, corespunzând unui tipar, nu simple greşeli de citare izolate, drept pentru care a concluzionat că avocatul nu şi-a respectat îndatoririle profesionale şi deontologice impuse de Curte, obligaţii care se regăsesc şi în dreptul intern.
Camera a transmis Preşedintelui Curţii o propunere motivată de excludere a avocatului de la reprezentarea justiţiabililor în faţa Curţii, pe o perioadă de doi ani. Preşedintele a aprobat propunerea.
În conformitate cu Articolul 44D din Regulamentul Curţii, Camera a luat în considerare comentariile pe care le solicitase avocatului, Guvernului României şi Uniunii Naţionale a Barourilor din România cu privire la excluderea propusă. Comentariile au fost transmise tuturor părţilor implicate, acestea fiind apoi invitate să depună comentarii în replică. Baroul Iaşi a fost, de asemenea, invitat să depună comentarii, dar nu a răspuns solicitării venite din partea Curţii.
Camera a avut în vedere Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat şi Codul deontologic al avocatului român, precum şi jurisprudenţa Curţii, potrivit cărora avocaţii au obligaţia de a acţiona ca buni profesionişti, dovedind, totodată, în faţa Curţii, un grad înalt de diligenţă profesională. Această obligaţie ar fi trebuit să însemne, din partea avocatului, verificarea independentă şi atentă a tuturor referinţelor şi argumentelor de jurisprudenţă generate de programele de tip IA, prin raportarea lor la surse autorizate, în speţă, la baza de date cuprinzând jurisprudenţa Curţii (HUDOC), înainte de depunerea lor la Curte, se menţionează în comunicatul de presă citat.
Bărbatul a fost reclamat de autoritățile române
Camera a luat în considerare şi declaraţia prin care avocatul a recunoscut că nu a verificat în mod corespunzător toată jurisprudenţa citată, dar a conchis că această recunoaştere reprezintă o minimalizare a situaţiei de fapt. În cazul anumitor referinţe de jurisprudenţă nu s-a efectuat niciun fel de verificare. Concluzia Camerei s-a întemeiat pe faptul că multe erori aveau caracter repetitiv şi ar fi putut fi detectate cu uşurinţă printr-o simplă verificare a HUDOC.
Camera a mai constatat că maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii demersului de înfăptuire a justiţiei. După semnalarea erorilor, Curtea a fost pusă în situaţia de a aloca o lungă perioadă de timp pentru verificarea observaţiilor, de a demara procedura în temeiul Articolului 44D şi de a purta o amplă corespondenţă cu ceilalţi actori implicaţi. Camera a constatat că această activitate laborioasă este incompatibilă cu funcţiile reale pe care le are de îndeplinit potrivit Convenţiei.
După evaluarea tuturor circumstanţelor, Camera a concluzionat că maniera de lucru a avocatului întruneşte criteriul "circumstanţelor excepţionale" prevăzut de Articolul 44D pentru excluderea unui avocat sau a unei alte persoane de la reprezentarea sau asistarea unei părţi în faţa Curţii. Decizia nu aduce atingere posibilităţii ca avocatului să-i fie restabilite drepturile de reprezentare.
Excluderea decisă de Curte se referă strict la unul dintre cei doi reprezentanţi al reclamanţilor. Avocatul a fost informat cu privire la decizia Curţii, respectiv motivele acesteia. Reclamanţii, Guvernul României, Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Iaşi au fost, de asemenea, informaţi.