Spitalele din Germania, în pragul unui nou val de falimente. Aproape 127.000 de locuri de muncă sunt în pericol

spital_spania_spital_italia_doctor_medic_pacient_pacienti
Criza financiară din sistemul sanitar german se agravează, iar spitalele din întreaga țară riscă să ajungă în pragul insolvenței. Gerald Gass, președintele Federației Spitalelor din Germania (DKG), avertizează că aproximativ 400 de unități medicale ar putea fi afectate de închideri, în timp ce aproape 127.000 de locuri de muncă sunt în pericol. Printre cauzele principale se numără reducerea finanțării, creșterea costurilor de funcționare și măsurile de austeritate adoptate la nivel legislativ.

Avertismentul a fost lansat la deschiderea Conferinței Spitalelor Germane, organizată la Dusseldorf. Gerald Gass susține că reformele pregătite și modificările legislative vor pune o presiune suplimentară asupra bugetelor spitalelor, iar numeroase unități nu vor mai putea face față cheltuielilor.

Potrivit acestuia, efectul cumulat al reformelor ar putea însemna o reducere cu aproximativ 7% a veniturilor spitalelor. Pentru a compensa pierderile, administrațiile ar trebui să reducă personalul cu 8,5%.

„Din punct de vedere matematic, acest lucru pune în pericol 127.000 de locuri de muncă în spitale, echivalentul a aproape 90.000 de posturi cu normă întreagă”, a explicat șeful DKG într-un interviu acordat publicației Rheinische Post, preluat de Merkur. 

Consecințele nu s-ar limita însă la disponibilizări. Gass atrage atenția că numărul pacienților nu va scădea odată cu reducerea personalului, ceea ce înseamnă că angajații rămași vor trebui să preia un volum de muncă mult mai mare.

Aproape 400 de spitale din Germania riscă să se închidă

Situația financiară a operatorilor medicali este deja dificilă. Potrivit lui Gerald Gass, discuțiile cu auditorii financiari arată că băncile devin tot mai reticente în acordarea împrumuturilor către spitale. În cazul unor operatori, rezervele financiare ar mai putea acoperi cheltuielile pentru cel mult șase săptămâni.

Din 2022 până în prezent, 87 de spitale, care administrau în total 104 locații la nivel național, au solicitat deschiderea procedurilor de insolvență. Unele unități au ajuns chiar pentru a doua oară în această situație.

Președintele Federației Spitalelor din Germania estimează că aproximativ 400 dintre cele 1.500 de locații spitalicești tradiționale existente în țară sunt amenințate de închidere.

Problema nu vizează doar spitalele mici din mediul rural, care asigură servicii medicale de bază pentru comunitățile locale. Printre unitățile aflate în dificultate se numără și spitale specializate de mari dimensiuni, inclusiv centre care dispun de servicii complete de urgență.

Birocrația și disputele cu asigurările de sănătate adâncesc problemele

Un alt factor care contribuie la criza financiară este reprezentat de birocrația excesivă și de disputele dintre spitale și casele de asigurări de sănătate.

Gerald Gass critică inclusiv eliminarea, în luna octombrie, a unei suprataxe pe care spitalele aveau anterior dreptul să o încaseze. În paralel, Federația Spitalelor din Germania estimează că solicitările de rambursare formulate de casele publice de asigurări de sănătate s-ar putea dubla, ajungând la aproximativ cinci miliarde de euro.

Potrivit reprezentanților spitalelor, multe dintre aceste dispute nu au legătură cu facturarea incorectă, ci cu reevaluări medicale ulterioare. Un exemplu îl reprezintă verificarea deciziilor privind durata spitalizării și posibilitatea externării mai rapide a pacienților.

Pentru a răspunde acestor verificări, spitalele trebuie să angajeze personal care să se ocupe exclusiv de analiza facturilor și de contestarea deciziilor asiguratorilor. Numeroase cazuri ajung ulterior în instanțele sociale.

Gass consideră că această situație generează cheltuieli suplimentare și consumă resurse care ar trebui direcționate către îngrijirea pacienților.

98% dintre spitale se tem că serviciile de urgență nu vor fi finanțate corespunzător

Probleme importante apar și în privința reorganizării serviciilor de urgență. Federația Spitalelor din Germania contestă suma fixă de 35 de euro per pacient, prevăzută pentru noile Centre Integrate de Urgență (INZ).

Potrivit unui sondaj intern preliminar realizat de organizație, 98% dintre spitale consideră că această sumă nu va acoperi costurile reale ale serviciilor oferite.

În plus, 83% dintre spitalele care nu vor deveni centre INZ iau în calcul retragerea completă din activitatea de asistență medicală de urgență.

Îngrijorări există și în privința secțiilor de maternitate, unde costurile ridicate și dificultățile de finanțare pun presiune asupra continuității serviciilor.

Spitalele cer intervenția urgentă a guvernului federal

În acest context, Federația Spitalelor din Germania solicită intervenția rapidă a autorităților pentru evitarea unui nou val de falimente.

La Conferința Spitalelor Germane de la Dusseldorf, Gerald Gass urmează să discute situația cu ministrul federal al Sănătății, Carsten Linnemann, reprezentant al CDU.

Potrivit șefului DKG, ministrul cunoaște dificultățile cu care se confruntă spitalele și a promis măsuri pentru reducerea poverii administrative și a costurilor suportate de unitățile medicale.

Rămâne însă de văzut dacă eventualele măsuri de sprijin vor fi adoptate suficient de repede pentru a împiedica închiderea unor spitale și pierderea a zeci de mii de locuri de muncă.

Pentru sistemul sanitar german, următoarele luni ar putea deveni decisive, în condițiile în care sute de unități medicale se confruntă deja cu dificultăți financiare majore.

Bogdan Bolojan este redactor-șef al publicației ȘtiriDiaspora din anul 2017.Are o experiență de 13 ani în presă. A fost asistent de producție TV, apoi reporter de televiziune și în final drumul l-a dus în presa scrisă. A fost timp de doi ani redactor la DCNews.ro, iar apoi a preluat proiectul publicației ȘtiriDiaspora.ro.
Alte știri de interes
Get it on App Store Get it on Google Play
x close