Tradiții și obiceiuri la români. Ce trebuie să faci, în a doua zi de Crăciun, ca să-ți meargă bine tot anul

Nicoleta Baciu / 26 dec 2020, 10:03 Salveaza PDF Comentarii
colac_craciun
colac_craciun

În a doua zi de Crăciun, românii prăznuiesc Soborul Maicii Domnului. În această zi, nașii trebuie să își viziteze finii. Cei care uită de finii lor, nu vor avea parte de tot ce își doresc. E o zi în care rudele îndepărtate și cele prin alianță trebuie să se strângă laolaltă.

Azi este interzis să bârfești, să înjuri, să uneltești împotriva celorlalți. Cei care se răzbună sau doresc să își incheie socotelile cu cei din jur astăzi vor suferi pierderi. Nu e bine să speli haine în această zi, pentru că apa vărsată pe rufe o vei folosi pentru vindecarea rănilor. De asemenea, e o zi în care nu se muncește. Oamenii care muncesc în ziua cand e cinstita Fecioara Maria nu vor mai avea nicio zi libera tot anul.

Pentru cea de-a doua zi de Craciun, în fiecare zona din țară s-a împământenit un obicei specific. In Bistrita Nasaud, oamenii colinda casa preotului, iar in Alba feciorii isi cheama mandrele la joc. Fetele si flacaii joaca pe 26 decembrie pentru a se bucura de tineretea lor. Se spune ca persoanele care danseaza cel mai mult si cel mai aprig vor fi sanatoase tot anul.

 

Dacă a doua zi după Crăciun va bate tare vântul, se va strica recolta 

 

În unele zone, se poartă dusul oameniilor „cu colacul" la naşi. Colacul tradiţional constă din şapte pâini, două sticle cu ţuică, trei sticle de vin, un cocoş, trei pui sau alte orătănii (fazani, prepeliţe), o coastă de porc şi şapte coţi de trandafiri (cârnaţi) sau alte mărunţişuri. Când ajung la casa naşului, finul sărută mâna naşei şi de trei ori se îmbrăţişează cu naşul şi spune „De la noi puţin, de la Dumnezeu mult!". Se mai spune că de la Crăciun şi până la Bobotează, în casa unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase, ca altfel nu se mărită. Dacă a doua zi după Crăciun va bate tare vântul, se va strica recolta ce va să vie şi toamna următoare va fi furtunoasă şi ploioasă.  În aceste zile, tradiția și vechile almanahuri spun că se adoptau copiii orfani, rămaşi după războaie şi molime. Că, spune Scriptura, şi Sf. Iosif l-a primit în casa lui pe Iisus, chiar dacă nu îi era fiu, dar a primit vestea şi gândul bun cu smerenie şi bucurie. Şi în zilele noastre, prin unele locuri se mai adoptă copiii, dar cel mai adesea sărmane animale rămase fără stăpân.

[citeste si]


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy