România își schimbă treptat profilul migrațional și se conturează tot mai clar ca țară de imigrație. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și analizate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert, arată că, pentru al treilea an consecutiv, numărul celor care se stabilesc în țară a depășit numărul celor care pleacă. În perioada 2022–2024, bilanțul pozitiv al migrației a adus un plus de aproape 200.000 de locuitori.
Cifrele oficiale confirmă schimbarea de paradigmă. Dacă, timp de decenii, România a fost percepută ca o țară-sursă pentru emigrație, în prezent balanța se inversează: în 2022, soldul migrator a fost de +97.114 persoane, în 2023 s-a ridicat la +66.065, iar în 2024 la +36.200. În fiecare dintre acești ani, mai mulți oameni au ales să rămână în România pentru o perioadă mai lungă de 12 luni decât cei care au plecat.
Imigranții nu sunt doar străini. Două treimi sunt români care revin acasă
O precizare importantă privește însă compoziția fluxurilor de imigrație. Nu este vorba doar despre cetățeni străini, ci și despre români care revin în țară. Potrivit Eurostat, în 2023, din totalul de 324.000 de imigranți de lungă durată, două treimi – adică aproximativ 217.500 – erau cetățeni români întorși acasă. Restul de 106.500 erau cetățeni străini, cei mai numeroși provenind din Nepal (18.042), Sri Lanka (14.316), Turcia (9.366), India (7.830), Republica Moldova (5.742) și Bangladesh (4.982).
Aceeași diversitate se regăsește și în rândul emigranților. În 2023, România a înregistrat 239.000 de persoane care au părăsit țara. Dintre acestea, 150.000 erau cetățeni români (aproximativ 63% din total). Restul erau persoane cu alte naționalități, inclusiv nepalezi (11.417), turci (10.698), srilankezi (8.123), moldoveni (7.738) și indieni (5.474).
Specialiștii atrag atenția că aceste date confirmă o schimbare semnificativă în profilul migrațional al României. Țara nu mai este doar punct de plecare pentru propriile resurse umane, ci devine tot mai mult destinație pentru cetățeni străini și loc de reîntoarcere pentru românii din diaspora.
Sursa datelor:
Institutul Național de Statistică – Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025 şi migraţia internaţională în anul 2024: link
Eurostat – Immigration by age group, sex and citizenship: link
Eurostat – Emigration by age group, sex and citizenship: link
Problema demografică a României: sporul natural negativ
România continuă să înregistreze un declin demografic, mai ales din cauza sporului natural negativ. Datele provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în luna iunie 2025, sporul natural al populației a fost negativ, cu un minus de 6.916 persoane. Practic, numărul deceselor a fost de 1,6 ori mai mare decât cel al născuților-vii, potrivit datelor transmise de Agerpres.
Comparativ cu aceeași lună din 2024, numărul certificatelor de naștere pentru copii vii a fost mai mic cu 223, ceea ce reprezintă o scădere de 1,9%. În același timp, numărul certificatelor de deces a scăzut cu 166, adică cu 0,9%. Totodată, s-au înregistrat cu 31 mai puține decese în rândul copiilor sub un an.
INS subliniază că evoluția negativă a sporului natural se menține constantă. Dacă în iunie 2025 deficitul demografic a fost de 6.916 persoane, în aceeași lună a anului trecut acesta se ridica la 6.859 de persoane.
Analiza pe medii de rezidență arată că, în iunie 2025, în orașe s-au înregistrat 9.175 de decese – dintre care 4.662 bărbați și 4.513 femei. În mediul rural, numărul deceselor a fost chiar mai mare: 9.499 de persoane, dintre care 4.972 de sex masculin și 4.527 de sex feminin.
Raportat la iunie 2024, datele indică scăderi și creșteri în funcție de zona de rezidență. În mediul urban, deceselor le-a fost asociată o scădere de 3,5% față de anul anterior, mai accentuată în rândul bărbaților (-6%) decât al femeilor (-0,6%). În schimb, în mediul rural, numărul deceselor a crescut cu 1,7%, respectiv +1,9% în rândul bărbaților și +1,6% în rândul femeilor.
Statistica oficială include și date privind dinamica familială. În luna iunie a acestui an, la oficiile de stare civilă au fost înregistrate 9.628 de căsătorii. În același timp, numărul divorțurilor pronunțate, fie prin hotărâri judecătorești definitive, fie prin acordul părților pe cale administrativă sau notarială, a fost de 1.172.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
