România riscă să piardă forţa de muncă străină deja prezentă în ţară în favoarea unor state precum Spania, care pregătesc măsuri de legalizare pentru sute de mii de muncitori, în timp ce legislaţia românească rămâne rigidă şi descurajantă, avertizează Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, în timp ce Spania anunţă măsuri de legalizare pentru mai mult de 500.000 de muncitori străini şi oferă stabilitate şi perspective clare de integrare, România continuă să aplice o strategie rigidă şi coercitivă.

"România repetă acelaşi model greşit: în loc să atragă şi să păstreze resursele, ia măsuri prin care le pierde. Statul român consideră că totul se rezolvă cu amenzi şi constrângeri, într-o economie care se schimbă rapid. Nouă ni se aplică sancţiuni pentru că muncitorii pleacă în Vest, în condiţiile în care aducerea lor în România este extrem de birocratică, durează mult, iar dacă ajung în ilegalitate, de multe ori din necunoaşterea procedurilor de imigrare, nu există nicio formă de amnistie pentru ei. Există doar repatrierea. Între timp, Spania oferă amnistie pentru 500.000 de oameni. De ce ar mai rămâne aici? Spuneam încă din primăvara anului 2025 că România ar trebui să ofere amnistie străinilor care doresc să muncească, dar se află în ilegalitate. Autorităţile române nu au făcut nimic şi neagă existenţa acestor situaţii. Spania nu a pierdut timpul", a afirmat Romulus Badea, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă, citat în comunicat.

România refuză să vadă realitatea europeană

Autorităţile aleg să pedepsească recrutorii pentru plecarea muncitorilor străini din România, în timp ce refuză să vadă realitatea europeană.

"Spania, Italia şi Portugalia au adoptat politici de amnistie pentru zeci de mii de muncitori, oferindu-le garanţia intrării în legalitate. În acest context, sancţiunile aplicate în România nu fac decât să alunge forţa de muncă spre statele care o acceptă şi o protejează. În aceste condiţii, muncitorii străini nu mai sunt descurajaţi de riscul ilegalităţii, pentru că ştiu că alte state le vor oferi acte", se precizează în comunicat.

Conform sursei citate, atât timp cât România "răspunde doar cu ameninţări şi restricţii", orice efort al agenţiilor este lipsit de valoare, iar forţa de muncă pleacă acolo unde este dorită şi protejată.

Prin urmare, România pierde o resursă pe care o are deja pe teritoriul său deoarece "refuză să o legalizeze".

"Muncitori care au devenit ilegali din cauze strict birocratice nu au nicio cale de reintrare în legalitate aici, dar pot merge fără probleme în Spania pentru a-şi face actele şi a munci acolo. Este ca şi cum ai avea o maşină bună în curte, dar fără plăcuţe. În loc să o înmatriculezi, o dai la fier vechi şi aştepţi să cumperi alta mai târziu. Atâta timp cât România refuză o lege a amnistiei şi nu îşi urmăreşte interesul economic, va continua să piardă oameni, bani şi competitivitate, în timp ce alte state europene câştigă exact din ceea ce noi alungăm", a adăugat Romulus Badea.

Peste 70.000 de solicitări de avize de muncă deja depuse

Mai mult, în forma actuală, noile reglementări în domeniul migraţiei în scop de muncă riscă să blocheze peste 70.000 de solicitări de avize de muncă deja depuse, cu programări stabilite până la 30 aprilie 2026. Impactul bugetar este semnificativ, comentează sursa citată.

Pentru fiecare lună de întârziere în aducerea acestor muncitori, statul român pierde aproximativ 130 de milioane de lei. Această sumă include circa 74,3 milioane de lei din contribuţii CAS, echivalentul a aproximativ 27.000 de pensii medii, 29,7 milioane de lei din CASS, peste 19,3 milioane de lei din impozit pe salarii şi aproximativ 7,4 milioane de lei din contribuţia asiguratorie pentru muncă, precizează patronatul.

"Dispoziţiile tranzitorii din proiectul de act normativ pot genera întârzieri de minimum şase luni în procesul de recrutare, ceea ce ar duce la pierderi bugetare estimate la aproximativ 780 de milioane de lei. În timp ce alte ţări europene caută soluţii pentru a conserva şi legaliza resursele umane deja existente pe teritoriul lor, chiar şi în situaţii de ilegalitate, în Uniunea Europeană există o competiţie directă pentru această resursă", se mai arată în document.

Astfel, statul român a eşuat în a-şi păstra muncitorii români în ţară, nu are niciun proiect prin care să îi readucă şi acum eşuează şi în a atrage şi menţine muncitorii străini.