Măsura, aflată încă în dezbatere, este justificată de autorități prin necesitatea combaterii fraudei, în special a celor care încasează indemnizația, dar locuiesc sau muncesc deja în afara țării.
Potrivit surselor din presa franceză, textul aprobat deja de Senat deschide posibilitatea ca France Travail să verifice „date de conectare la internet” și chiar „jurnale de apeluri” furnizate de operatori. Aceste informații ar permite depistarea persoanelor care nu se află efectiv pe teritoriul francez, deși încasează ajutor de șomaj, una dintre cele mai frecvente forme de fraudă identificate în ultimii ani.
Schimbările nu se opresc aici. Un nou regulament, care a intrat în vigoare începând cu 1 iunie 2025, înăsprește monitorizarea șomerilor. Nu se vor mai aplica sancțiuni automate doar pentru absența la o programare, însă se va analiza mult mai riguros „realitatea căutării unui loc de muncă”. În paralel, obiectivul France Travail este să ajungă la 1,5 milioane de controale pe an până în 2027, o creștere masivă față de ritmul actual.
Reacții dure: „O intruziune periculoasă în viața privată”
Propunerea a stârnit reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile digitale, care consideră că accesarea unor date atât de sensibile riscă să deschidă poarta către abuzuri. Criticii spun că verificarea datelor de conectare sau a apelurilor telefonice reprezintă un pas periculos spre supraveghere masivă, chiar dacă autoritățile insistă că măsura ar fi utilizată strict pentru cazurile în care există suspiciuni de fraudă.
Deocamdată, proiectul nu este lege definitivă. Textul urmează să fie negociat, modificat și votat în forma finală. Rămâne de văzut dacă prevederile privind accesul la datele telefonice vor rămâne în variantă integrală sau vor fi restrânse în urma presiunilor publice.
Pe lângă tensiunile sociale, Franța se confruntă și cu provocări economice considerabile. Economia țării este estimată să încetinească puternic în 2025, cu un avans al PIB-ului de doar 0,6%, potrivit Comisiei Europene. Deficitul bugetar rămâne ridicat, 5,8% din PIB în 2024, mult peste limita europeană de 3%, iar datoria publică continuă să crească, prognozele indicând un nivel de peste 118 % din PIB în anii următori.
Consiliul misiunii FMI pentru Franța avertizează asupra riscului unui “îndatorări tot mai mari” și cere reforme structurale serioase și o consolidare fiscală credibilă. În plus, economia franceză este vulnerabilă la incertitudini politice, iar Agenția Fitch a redus ratingul de credit al Franței, citând datorie ridicată și un plan de reformă fiscală lipsit de claritate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
