Decizia instanței, comunicată public în urmă cu câteva zile, a fost aspru criticată de reprezentanții Greenpeace, care consideră că justiția nu și-a îndeplinit pe deplin rolul de garant al legalității în privința protejării mediului. Mai exact, organizația contestase Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru lucrările de infrastructură de la țărmul Mării Negre, în zona Tuzla, parte esențială a implementării conductei care va transporta gazul extras din perimetrul Neptun Deep către rețeaua națională.
„Tribunalul Bucureşti a pronunţat, în primă instanţă, o decizie nefavorabilă Greenpeace în procesul de anulare a PUZ-ului pentru lucrările onshore din Tuzla. Instanţa a hotărât să nu analizeze pe fond nelegalitatea de mediu invocată. Cu toate acestea, alte instanţe din România au admis şi analizat astfel de argumente în cauze similare, ceea ce arată o incoerenţă periculoasă în practica judiciară privind protecţia mediului”, se arată într-un comunicat emis de Greenpeace România.
Reclamații ignorate de instanță
Printre neregulile semnalate de Greenpeace se numără absența unor studii esențiale pentru protejarea mediului. Mai exact, nu a fost realizată o evaluare a impactului climatic al lucrărilor, nu s-a analizat efectul asupra corpurilor de apă aflate în apropiere, nu a fost derulată o procedură de consultare transfrontalieră cu statele vecine (așa cum cere legislația internațională), iar studiile privind impactul asupra zonelor naturale protejate sunt fie inexistente, fie superficiale.
„Ne aflăm într-o situaţie juridică atipică, în care unele instanţe iau în considerare aspectele problematice ale avizelor de mediu, în timp ce altele nu. Riscurile de mediu rămân, chiar dacă nu li s-a dat atenţie în acest proces. Vom continua demersurile până când aceste riscuri vor fi analizate în mod corespunzător de către justiţia din România”, a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii al Greenpeace România.
Într-o țară confruntată tot mai frecvent cu efectele schimbărilor climatice - de la secete istorice, la inundații de amploare și instabilitate ecologică - lipsa unor evaluări de mediu riguroase pentru un proiect de o asemenea amploare ridică numeroase semne de întrebare. Activul de extracție din Neptun Deep este considerat de autorități o „gură de oxigen” energetică pentru România, însă Greenpeace avertizează că „beneficiile economice, temporare prin natura lor, nu pot justifica un tratament superficial al impactului ecologic, care ar putea avea efecte ireversibile”.
Posibil recurs și costuri juridice
Greenpeace nu renunță și anunță că urmează să analizeze motivarea completă a sentinței înainte de a decide dacă va depune recurs. Avocații organizației susțin că există temeiuri legale solide pentru a continua bătălia juridică.
„Considerăm că argumentele noastre sunt pertinente. Vom lua decizia de a face sau nu recurs după ce vom analiza cu atenţie sentinţa Tribunalului Bucureşti. Credem cu tărie că evaluarea de mediu trebuie să fie corespunzătoare şi pertinentă pentru orice proiect, indiferent cât de mare ar fi acesta. Nu putem accepta o evaluare pur formală, mai ales când vorbim de zone naturale protejate şi de schimbări climatice care ne afectează pe toţi”, a declarat avocata Mihaela Maravela, membră a Baroului București.
Totodată, instanța a decis ca Greenpeace să plătească suma de 16.000 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată către OMV Petrom și Romgaz, deși companiile ceruseră peste 250.000 de euro.
Ministerul Energiei salută decizia instanței
Într-o reacție oficială transmisă luni, Ministerul Energiei a salutat decizia Tribunalului București, considerând că acțiunea Greenpeace a fost „neîntemeiată”. Instituția a confirmat că organizația a fost obligată la plata a 80.000 lei (aproximativ 16.000 euro) cu titlu de cheltuieli de judecată și a reafirmat sprijinul statului român pentru implementarea rapidă a proiectului Neptun Deep, considerat esențial pentru securitatea energetică națională.
Conducta Tuzla - Podișor, parte din infrastructura proiectului, ar urma să lege rezervele offshore de gaz natural din Marea Neagră de rețeaua internă de transport, cu o lungime de aproximativ 300 de kilometri. Proiectul este dezvoltat de OMV Petrom, în parteneriat cu Romgaz, și se află în faza premergătoare lansării lucrărilor de construcție.
Un conflict între viziuni: dezvoltare versus protecția mediului
Conflictul dintre ONG-urile de mediu și autoritățile române pe tema marilor proiecte energetice devine tot mai acut. Pe de o parte, guvernul și companiile implicate pun accent pe independența energetică, pe beneficiile economice și pe rolul strategic al gazelor naturale în tranziția către surse mai curate de energie. Pe de altă parte, organizațiile precum Greenpeace avertizează că orice investiție într-o resursă fosilă, fără o evaluare de mediu corectă și profundă, riscă să compromită tocmai viitorul pe care aceste proiecte pretind că îl protejează.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
