Fosta șefă a executivului german a relatat că, în ultimul său an de mandat, a încercat să propună un nou cadru de discuții între Uniunea Europeană și Kremlin. Ideea ei era ca Uniunea să aibă o voce unică în raport cu Moscova și să inițieze un canal direct de comunicare cu liderul rus. Planul însă nu s-a concretizat. „Unii nu l-au susținut. Acestea au fost în principal statele baltice, dar și Polonia a fost împotriva lui”, a spus Merkel în interviu.
Fosta cancelară a explicat că aceste țări se temeau de o eventuală ruptură în interiorul alianței europene și de riscul ca o asemenea inițiativă să fie interpretată drept o slăbiciune în fața lui Putin. Totuși, Merkel a afirmat că această opoziție a blocat o ultimă șansă de a evita conflictul. „În orice caz, nu s-a concretizat. Apoi am părăsit funcția, și după aceea a început agresiunea lui Putin”, a adăugat ea, trasând o linie directă între eșecul diplomatic și invazia rusă din februarie 2022.
Merkel respinge acuzațiile privind politica sa „blândă” față de Rusia
În același interviu, Merkel a ținut să respingă criticile care o acuză că, prin politicile sale economice și energetice, a întărit regimul de la Kremlin. Ea a reamintit rolul său în negocierea Acordurilor de la Minsk, semnate în 2015, susținând că acestea au reprezentat o perioadă de „calm relativ” și o șansă oferită Ucrainei pentru a-și consolida instituțiile. „Acordul de la Minsk a adus liniște. A fost o oportunitate. Dar în iunie 2021 am simțit că Putin nu mai lua în serios acest acord”, a declarat Merkel.
Fosta cancelară, aflată departe de viața politică activă, dar încă atentă la ecourile deciziilor sale, a încercat să explice logica de atunci a relațiilor cu Rusia: diplomația, și nu izolarea, trebuia să fie cheia stabilității europene. „Nu puteam ignora Rusia. Geografia și istoria o fac parte din Europa, chiar dacă nu din Uniunea Europeană”, ar fi spus ea într-un ton meditativ.
„Coronavirusul, principalul motiv al războiului”
Poate cea mai surprinzătoare afirmație din interviul acordat la Budapesta este însă teoria conform căreia pandemia de coronavirus ar fi contribuit decisiv la declanșarea războiului din Ucraina. Merkel a explicat că restricțiile sanitare și izolarea impusă liderilor mondiali au făcut imposibilă continuarea dialogului cu Moscova.
„Putin se temea de virus. Nu mai voia să se întâlnească personal. Nu ne mai puteam vedea. Dacă nu poți discuta față în față, nu poți găsi compromisuri”, a spus ea, citată de Bild. Merkel a insistat asupra ideii că întâlnirile fizice, contactul direct, erau esențiale pentru menținerea încrederii reciproce. „Videoconferințele nu au fost suficiente. De aceea, pandemia este principalul motiv al războiului”, a concluzionat ea, stârnind uimire și critici în mediul politic european.
Presa germană și analiștii internaționali au reacționat rapid la declarațiile fostei cancelare. Bild notează că explicațiile oferite de Merkel trec sub tăcere detalii esențiale ale contextului dinaintea invaziei. Între 2015 și 2022, în estul Ucrainei, peste 5.000 de soldați ucraineni au fost uciși în lupte cu separatiștii susținuți de Moscova, în ciuda armistițiilor semnate la Minsk. În plus, Rusia anexase deja peninsula Crimeea în 2014 și, potrivit serviciilor de informații occidentale, începuse să planifice o invazie de amploare cu un an înainte de atacul propriu-zis.
Pentru multe capitale din Europa Centrală și de Est, declarațiile lui Merkel par a fi o încercare de rescriere a istoriei recente. Polonia și statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia – au avertizat constant asupra riscurilor unei politici prea îngăduitoare față de Rusia. Aceste țări, marcate de decenii de ocupație sovietică, au insistat întotdeauna că dialogul cu Putin nu poate fi bazat pe încredere, ci doar pe descurajare și forță.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
