Pentru milioane de angajați din Germania, ideea unei săptămâni cu doar patru zile de lucru și trei zile libere pare o utopie. O zi suplimentară petrecută cu copiii, rudele, hobby-urile sau în activități de voluntariat ar schimba radical echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Un sondaj Forsa confirmă acest entuziasm: șapte din zece germani își doresc oficial dreptul la o săptămână de lucru redusă. Mai mult, aproape jumătate dintre angajatori declară că ar fi dispuși să testeze această formulă în propriile companii.
Experții spun că avantajele nu se opresc la timpul liber. Dacă săptămâna de lucru de patru zile este însoțită și de o reducere reală a numărului de ore, impactul economic devine semnificativ: angajații se îmbolnăvesc mai rar, vin la muncă mai odihniți și își gestionează stresul mai eficient. Statistici din companii arată o scădere clară a absențelor medicale și o diminuare a numărului de cazuri de epuizare profesională.
Un atu în războiul pentru forță de muncă calificată
Companiile care implementează săptămâna scurtă devin mai atractive pe piața muncii. Posturile cu program redus sunt ocupate mai rapid, iar fluctuația de personal scade considerabil. Un exemplu notabil vine din Austria: o agenție de marketing online a introdus săptămâna de lucru de 30 de ore, iar numărul candidaților a crescut de zece ori. În plus, angajații existenți au ales să rămână în companie.
Fenomenul este confirmat la nivel european. Cele mai dezvoltate state sunt, de regulă, și cele care au redus cel mai mult orele de lucru. Germania se numără printre țările UE cu cele mai scurte programe săptămânale, în timp ce Grecia și România, economii mai slabe au cele mai lungi programe de lucru.
Mulți oameni preferă să transforme creșterile de venit nu în consum, ci în mai mult timp liber. Iar companiile încep să răspundă acestei nevoi.
Criticii susțin că reducerea orelor ar diminua productivitatea. Realitatea arată însă altfel: în numeroase companii, angajații lucrează mai eficient în mai puțin timp: sunt mai concentrați, primesc mai multe comenzi, iar rezultatele cresc. Totul ține de reorganizare: întâlnirile se mută pe e-mail, pauzele inutile dispar, iar fluxurile devin mai eficiente.
Un caz celebru este cel al Microsoft Japonia, unde angajații au primit o zi liberă în plus, iar productivitatea a crescut cu 40%. Chiar și industriile considerate dificil de adaptat, precum ospitalitateam au găsit soluții. După pandemia de COVID-19, sectorul a introdus mai multe zile libere, compensând prin optimizare, de exemplu prin reducerea meselor neocupate și introducerea rezervărilor obligatorii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
