Italia. Români, exploataţi ca-n evul mediu, pe câmpurile de tomate: „Am o hernie, dar medicii mă tratează cu analgezic" 

Nicoleta Baciu / 24 sep 2020, 08:47 Salveaza PDF Comentarii
romani_tomate_italia
romani_tomate_italia

În apropiere de Foggia există un ghetou care găzduiește șapte mii de migranți, iar majoritatea lucrează în câmpurile de tomate. Vara trecuta, când mercurul arată patruzeci și două de grade, muncitorii sezonieri culegeau roşii.  Niciun fel de umbră nu există pe aceste câmpuri, care par infinite. După câțiva kilometri, peisajul se schimbă. Pot fi văzute primele case dărăpănate ale ghetoului Borgo Mezzanone.

 

„Am dureri abdominale severe de ani de zile. La fiecare trei zile ajung în spital. Am o hernie, dar medicii mă tratează cu un analgezic", spune un bărbat, care lucrează aici din 2011. "Nu pot ridica greutăți. Cum să pot lucra, să găsesc o casă şi obține documente? Am nevoie de ajutor“, subliniază el, ținând în mână unul dintre numeroasele rapoarte medicale împrăștiate pe masa containerului pe care îl împarte cu alți compatrioți.

Cel puțin trei mii de oameni trăiesc în acest ghetou. Condițiile sunt precare, nu există electricitate, iar apa este adusă. „Deși se vorbește despre angajare de ceva timp, lucrurile cu greu s-au schimbat. Dacă la sfârșitul sezonului recoltării nu mai ai alternative, ce faci? Vino înapoi aici. Așa crește exploatarea. Avem nevoie de soluții care să ofere un minim de perspective viitoare”, își amintește Yussef. Agresiunile la care sunt supuşi migranții care se întorc de pe câmp, pe jos sau cu bicicleta, nu sunt o noutate în aceste părți.

 

„În grupuri de patru am fost duși la diferite ferme“

 

„Un prieten de familie mi-a oferit un loc de muncă sezonier bine plătit. Dar m-aș întoarce în Polonia. Când am ajuns în Italia, situația era foarte diferită de poveștile pe care le auzisem. Dacă ceva nu era în regulă, știam imediat“, povesteşte o femeie din Polonia. Cerignola, Carapelle, Incoronata sunt câteva dintre municipalitățile în care muncitorii ajung să lucreze, supraviețuind cu greu greutăților cu care sunt obligați să se confrunte.

„În grupuri de patru am fost duși la diferite ferme. Nu știu unde am fost, poate Ortanova. Am lucrat timp de zece, douăsprezece ore pe zi și primeam o bucată de pâine și roșii. În barăcile în care lucram nu era nici lumină, nici apă. Puteam face duș afară, folosind o pompă. Au spus că este o soluție temporară, dar nu ne-au permis să ne sunăm familiile și au încercat să ne fure pașapoartele“, povesteşte un muncitor sezonier din Bulgaria, scrie tio.ch. 

 

„A încercat să-i tragă sora în mașină. Am fugit în aceeași seară“

 

„Într-o zi l-am auzit pe băiatul care ne-a adus aici certându-ne cu alți bărbați. Au vorbit despre fete. Odată terminată recolta, femeile erau vândute pe stradă. A trebuit să părăsim locul imediat“, dezvăluie Magda, care a deschis un birou, transformat apoi și într-un sindicat stradal. Peste câteva zile, temerile Magdei se confirmă atunci când proprietarul terenului la care lucra a încercat să-i tragă sora în mașină.

„Am apărat-o în toate privințele până când a plecat. Am fugit în aceeași seară“, mai spune Magda. Cele două fete s-au refugiat  la o fermă din apropiere, iar o familie a încercat să le ajute. Ulterior, Magda și sora ei au încercat să depună o plângere. Însă nu au reuşit, deoarece nu aveau dovezi. „După ani de zile am realizat cât de putred era sistemul. Mașinile poliției au trecut pe lângă câmpuri. Instituțiile știau ce se întâmplă lângă Foggia. Nimeni nu a făcut", continuă Magda.

 

Sezonieri nu prea au interes să își revendice drepturile

 

Românii și bulgarii locuiesc în satele vecine. Sunt întotdeauna supravegheați și, fiind sezonieri, nu prea au interes să își revendice drepturile. Aceștia acceptă salarii foarte mici pentru a câștiga niște bani, iar acest lucru creează lacune uriașe. Femeile rămân una dintre cele mai ascunse realități ale acestei lumi subacvatice, în care amenințările și abuzurile sunt la ordinea zilei. Între iulie și septembrie, șapte mii de oameni și-au găsit adăpost în mahalalele Borgo Mezzanone, marele ghetou din Rignano Garganico, din Tre Titoli din Cerignola.

Până pe 31 iulie 2020, fusese depuse doar 797 de cereri de regularizare. Pentru a avea un contract de muncă regulat, migranții trebuie să demonstreze că au fost prezenți în Italia înainte de 8 martie a acestui a sau aveau un permis de ședere care a expirat la 31 octombrie 2019. Însă majoritatea oamenilor exploatați în tabere nu au reușit să obțină documente de ani de zile. „Anul trecut am semnat un acord cu companii și instituții, pentru a putea oferi muncă regulată unor muncitori din Borgo Mezzanone. Proiectul a decurs bine, iar migranții ne cer să repetăm ​​această experiență. Sezonierii trebuie să aibă încredere că dacă 50, 200 de oameni ridică capul, atunci lucrurile se schimbă”, relatează Magda.

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI


Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

nxt.24
YesMy