Datele Istat arată că inflația în Italia a înregistrat o decelerare semnificativă în octombrie, indicele prețurilor de consum scăzând cu 0,3% față de septembrie, conform Il Messaggero. La nivel anual, creșterea este de 1,2%, mai redusă decât media zonei euro (+2,1%). Totuși, anumite produse alimentare, precum cacaoa și cafeaua, au continuat să înregistreze creșteri semnificative: +21,8% și, respectiv, +21,1%.
Produsele energetice reglementate și alimentele neprelucrate au contribuit la temperarea creșterii costului vieții, iar scăderi lunare au fost înregistrate și în servicii recreative, culturale și de transport. În ansamblu, inflația dobândită pentru 2024 se situează la 1,6%, iar componenta de bază la 2%.
Ministrul Adolfo Urso a subliniat: „Când am venit la guvernare, costul vieții era de 11,8%, astăzi este de 1%.”
Măsurile fiscale reduc presiunea pe veniturile mici și medii
Banca Centrală Europeană recunoaște că măsurile guvernamentale aplicate în ultimii ani, reducerea cotei Irpef de la 4% la 3%, creșterea deducerilor și sprijinul social, au diminuat rezistența fiscală, în special pentru categoriile cu venituri mici și medii.
În ciuda inflației temperate, Italia se menține între statele UE cu cea mai ridicată sarcină fiscală, ocupând locul al șaselea.
Sarcina fiscală crește peste PIB și salarii
Conform Eurostat, raportul dintre impozite și contribuții sociale și PIB în UE a urcat la 40,4% în 2024, față de 39,9% în 2023. În Italia, acest raport a crescut de la 41,4% la 42,6%, plasând țara în topul creșterilor absolute, alături de Malta, Letonia, Slovenia și Croația.
Doar cinci state membre au înregistrat scăderi: Franța, Suedia, Finlanda, Țările de Jos și Portugalia. În termeni absoluți, veniturile fiscale și contribuțiile sociale în UE au crescut cu 387 miliarde euro față de 2023.
Guvernul italian atenționează că aceste date nu reflectă neapărat o creștere generală a poverii fiscale, ci mai degrabă o redistribuire între contribuabili și o creștere a ocupării forței de muncă.
Impactul conflictului și al pandemiei asupra costului vieții
Între 2021 și 2023, Italia a resimțit efectele maxi-costului vieții, declanșat de pandemia Covid și amplificat de conflictul ruso-ucrainean.
Prețurile gospodăriilor au crescut cu 14,2%, mai mult decât creșterea PIB și decât majorările salariale, care doar recent au început să recupereze terenul pierdut prin acorduri salariale importante.
Mai este Italia o opțiune favorabilă pentru români?
Italia rămâne una dintre principalele destinații pentru românii care lucrează în străinătate, însă atractivitatea economică a țării s-a diminuat în ultimii ani. Potrivit ISTAT, în octombrie 2024 inflația a scăzut cu 0,3% față de luna anterioară, iar creșterea anuală s-a temperat la 1,2%, mult sub media zonei euro de 2,1%.
Potrivit International Labour Organization (ILO), migranții din Italia, inclusiv românii, cea mai numeroasă comunitate străină din țară, continuă să se confrunte cu condiții de muncă mai precare și o tranziție mai dificilă către locuri de muncă stabile, în special în sectoarele construcțiilor, serviciilor casnice și agriculturii.
Diferențele regionale amplifică această realitate: în nord, salariile sunt mai mari, dar chiriile și costurile locuinței pot depăși 40% din venit; în sud, viața e mai ieftină, dar locurile de muncă sunt mai puține și mai slab plătite.
Italia nu mai este cea mai avantajoasă destinație economică pentru români, deși rămâne atractivă pentru cei care pun accent pe proximitatea culturală, limba accesibilă și apropierea geografică de România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
