Fetiță româncă, uitată de părinți într-o benzinărie din Ungaria. Veneau din Spania
04 Iunie 2026
Administrația Donald Trump a declanșat o nouă ofensivă comercială cu impact global și propune ntroducerea unor tarife vamale suplimentare între 10% și 12,5% pentru importurile provenite din Uniunea Europeană, Canada, Marea Britanie și alte zeci de state.
Măsura este justificată prin acuzația că aceste țări nu fac suficient pentru a împiedica intrarea pe piață a produselor realizate prin muncă forțată.
Potrivit reprezentantului SUA pentru Comerț, Jamieson Greer, noul pachet vizează peste 60 de parteneri comerciali, responsabili pentru o parte majoră a importurilor americane. Washingtonul nu susține că aceste state folosesc direct muncă forțată, ci că nu controlează suficient lanțurile de aprovizionare și permit accesul unor bunuri provenite din regiuni unde astfel de practici există.
Sunt menționate în mod indirect zone precum Myanmar, Malawi sau regiunea Xinjiang din China, de unde ar proveni materii prime sau produse intermediare care ajung ulterior pe piețele internaționale.
Cum sunt împărțite noile tarife
Propunerea americană prevede două praguri principale de taxare. Un nivel de 10% ar urma să fie aplicat Uniunii Europene, Canadei, Marii Britanii, Mexicului, Argentinei, Taiwanului și altor parteneri apropiați. Un al doilea nivel, de 12,5%, vizează economii majore precum China, Japonia, Coreea de Sud, Brazilia, India, Australia și majoritatea celorlalte state incluse în schemă.
Măsura este fundamentată pe Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974, care permite Statelor Unite să impună taxe suplimentare în cazul practicilor considerate „neloiale” sau „iraționale”.
Inițiativa vine după ce tarifele generale de 15% impuse anterior de administrația Trump au fost anulate de Curtea Supremă a SUA. Noul plan încearcă să reconfigureze strategia comercială americană prin măsuri mai „țintite”, dar care afectează în continuare un număr foarte mare de state.
În esență, Washingtonul încearcă să lege politica comercială de respectarea standardelor globale privind drepturile omului în producție, însă criticii spun că abordarea rămâne una extinsă și greu de justificat tehnic.
Reacții și tensiuni internaționale
Publicația italiană Corriere della Sera notează că argumentele americane sunt percepute în Europa ca fiind instrumentale și disproporționate. Uniunea Europeană dispune deja de unele dintre cele mai stricte reglementări din lume privind trasabilitatea produselor și lanțurile de aprovizionare.
Bruxellesul a catalogat inițiativa drept „nejustificată”, în timp ce mai mulți analiști consideră că Statele Unite se îndepărtează de tradiționalul „soft power” diplomatic și adoptă o logică de tip „sumă zero”, în care chiar și aliații sunt tratați ca potențiali adversari economici.
