„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condiţiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naţionale, care a fost şi ministru de Finanţe... A fost și o decizie politică, preşedintele Băsescu chiar își stabilise această ţintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj”, a explicat Isărescu.
Potrivit lui, indiferent de culoarea politică, toți cei aflați la conducere au abandonat ținta fiscală care ar fi permis României să facă pasul către zona euro. „Nu a fost un singur partid care a venit. Toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin, pe stimularea fiscală. Apropo, învățaseră cu toții ce e curba Laffer. Nu funcționează oricând și oricum. Funcționează când ai impozite foarte mari; când ele sunt deja mici, nu mai produce niciun efect”, a adăugat acesta.
Potrivit lui Isărescu, momentul de cotitură a venit în 2018, când Banca Națională a încetat colaborarea pe proiectul de adoptare a monedei unice. Ultima întâlnire oficială pe această temă, își amintește guvernatorul, a avut loc la Academia Română. Atunci s-a pus practic punct activității comitetelor dedicate pregătirii pentru euro - trei la număr, dintre care unul tehnic, care lucra inclusiv la planurile logistice privind introducerea numerarului euro în circulație: cum urma să fie adus în țară, cum ar fi fost distribuit, care ar fi fost pașii de tranziție. „Eram avansați”, a punctat Isărescu, lăsând de înțeles că România pierduse deja teren.
Cine ar putea fi persoana la care se referă Mugur Isărescu?
Florin Georgescu este persoana la care s-ar putea referi Mugur Isărescu în declarație. El a fost prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) în perioada 2004-2019, inclusiv în anii 2013-2015 menționați, când România îndeplinea condițiile pentru aderarea la euro. Totodată, Georgescu a deținut funcția de ministru de Finanțe în două perioade: între 1992-1996 (în guvernele Văcăroiu) și scurt timp în 2012 (în guvernul Ponta).
Situația fiscală actuală, în opinia guvernatorului, face imposibilă discutarea unei noi date-țintă pentru euro înainte de o corecție bugetară majoră. „Dacă corecția fiscală înseamnă 5 sau 7 ani, înseamnă că peste 5-7 ani mai discutăm”, a concluzionat el, indicând astfel că adoptarea euro a devenit, cel puțin pe termen scurt, un obiectiv îndepărtat.
Tema a fost atinsă recent și de Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională şi membru al Consiliului de administraţie al BNR. Acesta a declarat că România va dispune până la sfârşitul acestui an de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro. În opinia lui Popa, acest lucru reprezintă o parte importantă a pregătirii tehnice, chiar dacă din punct de vedere politic și fiscal procesul este blocat.
Deși România este membră a Uniunii Europene din 2007 și, conform Tratatului de aderare, are obligația de a trece la euro la un moment dat, lipsa unui calendar ferm și a disciplinei fiscale a dus la repetate amânări. Țările care au aderat în valul extinderii din 2004 - precum Slovacia, Estonia, Letonia sau Lituania - au intrat deja în zona euro, unele chiar în perioade economice dificile, mizând pe avantajele stabilității monetare și reducerii costurilor de tranzacție. România, în schimb, a amânat constant acest pas, preferând să folosească politica monetară proprie și avantajele unei datorii publice reduse pentru a susține politici de stimulare economică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
