Iohannis: Finalizarea MCV și aderarea la spațiul Schengen, priorități pentru România

Liviu Ludovic / 12 ian 2022, 13:11 Salveaza PDF Comentarii

Finalizarea MCV și aderarea României la spațiul Schengen rămân priorități pentru România în acest an, le-a spus președintele Klaus Iohannis ambasadorilor acreditați la București.

"Un spațiu Schengen pe deplin integrat este esențial pentru consolidarea pieței interne. România contribuie deja și rămâne angajată să contribuie în continuare la un spațiu Schengen sigur și eficient. Este deosebit de importantă, din acest punct de vedere, finalizarea aderării României la acest spațiu”, a spus Klaus Iohannis la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.

El a adăugat că finalizarea monitorizării României prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, „pe baza progreselor în sfera independenței și a eficienței sistemului judiciar românesc” este o altă prioritate majoră.

„Autoritățile române sunt pe deplin angajate în acest sens”, a punctat șeful statului, potrivit Mediafax.

Creșterea prezenței militare americane în România

 

"Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile", spune, miercuri, Klaus Iohannis, la întâlnirea cu ambasadorii acreditați la București, în contextul amenințărilor Rusiei

„Problematica de securitate va fi prioritară în această perioadă. Astfel, în fața provocărilor recente de securitate este evident că avem nevoie de o acțiune mai puternică pe palierul descurajare și apărare, acțiune care trebuie articulată în spiritul unității și cooperării transatlantice și al angajamentelor din cadrul NATO. Rămâne un obiectiv important și creșterea prezenței militare americane în România. România se implică activ în procesele cu miză strategică la nivelul NATO și UE în ceea ce privește evoluțiile din Vecinătatea Estică și regiunea Mării Negre. Suntem, în mod firesc, preocupați de situația de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfășurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei, și de implicațiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică”, a spus Klaus Iohannis la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.

El a amintit și de Consiliul NATO-Rusia, complementară dialogului strategic americano-rus de la începutul săptămânii.

„Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susținut-o constant, trebuie să constea atât în măsuri ferme și credibile de descurajare, cât și în deschiderea, pe această bază, pentru dialog. Acest dialog trebuie să aibă ca reper permanent principiile, valorile și angajamentele care reprezintă fundamentul Alianței. Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre. Într-un cadru mai larg, Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie, va reprezenta punctul culminant pentru adoptarea unor decizii-cheie pentru viitorul Alianței, iar România este deja implicată activ și constructiv", a punctat Iohannis.

El arată că principala decizie va privi noul Concept Strategic al NATO, prin care Alianța va continua adaptarea la noile provocări și își va consolida profilul.

„La nivelul Uniunii Europene, în discuțiile asupra Busolei Strategice, vom urmări menținerea nivelului ridicat de angajament în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune. Aprofundarea cooperării NATO-UE și complementaritatea celor două organizații, cu evitarea oricărei duplicări, rămân esențiale în acest exercițiu. Conceptul de autonomie strategică a Uniunii trebuie să aibă în vedere acești parametri și să fie mai bine conectat de cel al rezilienței strategice a Uniunii și a statelor membre. În acest cadru, menționez și obiectivul operaționalizării depline a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Tot în planul securității, dar și al cooperării regionale, vom continua colaborarea în cadrul trilateralei România-Polonia-Turcia, care în acest an împlinește 10 ani de la lansare, și în formatul București 9. Valoarea adăugată a B9 a fost reconfirmată în contextul actualelor provocări de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv în ceea ce privește coordonarea cu Statele Unite. Vom continua să acționăm consecvent și pentru valorificarea deplină a potențialului politic, economic și strategic al Inițiativei celor Trei Mări”, adaugă șeful statului.

"România va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova"

 

El spune că cetățenii țărilor din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Georgia, Ucraina, au aceleași aspirații care au susținut, cu decenii în urmă, efortul României de aderare la Uniunea Europeană.

„România susține puternic aceste aspirații. Ne menținem, totodată, sprijinul ferm pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord. Este în interesul nostru european să extindem zona de prosperitate, democrație și stabilitate către acele state care respectă și își asumă valorile europene comune. În acest cadru, ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova și având ca fundament comunitatea de limbă, istorie și cultură. Am rămas alături de cetățenii Republicii Moldova și în 2021, prin acțiuni concrete în sprijinul depășirii crizelor care au afectat această țară. Vom continua să o facem și în 2022. Contactele dese și substanțiale cu doamna Președinte Sandu de anul trecut vor fi continuate curând, cu prilejul ședinței comune a celor două guverne de luna viitoare. Pentru România, rămâne un subiect de interes strategic soluționarea conflictelor prelungite din regiune, în mod pașnic și durabil, conform dreptului internațional. Acest obiectiv, pe care România a reușit să-l aducă anul trecut pe agenda Uniunii Europene, trebuie să rămână în atenția prioritară a statelor și organizațiilor multilaterale”, arată Klaus Iohannis.

Rusia a generat preocupări în Occident din cauza activităţilor militare în apropierea frontierelor Ucrainei. Administraţia de la Kiev susţine că Rusia a mobilizat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei şi pregăteşte un atac. De asemenea, Moscova este acuzată de intensificarea susţinerii acordate insurgenţilor separatişti proruşi din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk.

Administraţia Vladimir Putin argumentează că poate mobiliza militari oriunde pe teritoriul Rusiei şi cere Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii că nu vor instala echipamente militare ofensive în apropierea frontierelor ruse. De asemenea, Rusia se opune extinderii NATO spre est.

[citeste si]

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy