Lansat cu mari speranțe la începutul anului 2025, bonusul destinat persoanelor în vârstă, neautonome, riscă să devină un flop social. Conform datelor oficiale, doar 5.000 de cereri au fost primite de la începutul aplicării măsurii, deși erau prevăzute fonduri pentru 25.000 de beneficiari.
Guvernul de la Roma a anunțat deja că, odată cu legea bugetului pentru 2026, intenționează să relaxeze condițiile de acces și să extindă categoria celor eligibili, pentru a salva o măsură care, pe hârtie, trebuia să vină în sprijinul celor mai vulnerabili vârstnici din Italia.
Ce este bonusul pentru vârstnici
Oficial, programul se numește „prestația universală pentru vârstnicii neautonomi” și a fost introdus ca proiect pilot pentru perioada 2025–2026. Bonusul constă într-un ajutor suplimentar de 850 de euro pe lună, destinat să acopere parțial cheltuielile cu îngrijirea la domiciliu sau angajarea unui asistent personal.
Acesta se adaugă la indemnizația de însoțitor, în valoare de 531,76 euro, și este rezervat persoanelor de peste 80 de ani care au deja acest drept și se află într-o stare de dependență gravă, conform criteriilor stabilite de INPS (Institutul Național de Asigurări Sociale).
Problema majoră o reprezintă însă pragul economic impus: doar persoanele cu un Isee sociosanitar (indicator de venituri și patrimoniu) sub 6.000 de euro pot beneficia de ajutor. Pragul, deși gândit pentru a selecta cazurile cele mai dramatice, s-a dovedit mult prea restrictiv, excludând o mare parte dintre bătrânii aflați totuși în nevoie.
Criterii prea dure și proceduri complicate
Cele mai mari dificultăți nu țin doar de bani, ci și de birocrația greoaie. Cererea poate fi depusă doar online, prin Spid sau prin intermediul unui patronat, și trebuie însoțită de documente medicale complexe.
Lista condițiilor de eligibilitate este una dură: pot aplica doar cei cu nevoi asistive „gravissime”, persoane în stadiu avansat de demență, aflate în comă, dependente de autorespirator, sau care suferă de leziuni spinale severe ori invaliditate totală. Pentru fiecare situație, solicitantul trebuie să prezinte documente medicale detaliate, emise de specialiști și structuri sanitare acreditate.
Mai mult, aplicanții trebuie să completeze un chestionar de autoevaluare privind componența familiei, prezența altor persoane dependente, frecvența asistenței la domiciliu oferite de stat și eventualele spitalizări. În fața acestor obstacole, mulți renunță chiar înainte de a începe procedura.
Majoritatea cererilor, respinse
Potrivit INPS, dintre cele puține cereri depuse, aproape 60% au fost respinse din cauza neîndeplinirii criteriilor sau a erorilor de documentație. Din cele 250 de milioane de euro alocate pentru anul 2025, statul a cheltuit doar 50 de milioane, un semnal clar că măsura, în forma actuală, nu funcționează.
Pentru 2026, guvernul are deja alocați alți 250 de milioane de euro, dar pentru ca banii să ajungă la vârstnicii care au cu adevărat nevoie de ei, va fi necesară o simplificare substanțială a criteriilor și o reducere a poverii birocratice.
O inițiativă cu intenții bune, dar efecte limitate
Deși a fost conceput ca un instrument inovator de protecție socială pentru populația îmbătrânită a Italiei, „bonusul pentru vârstnici” s-a lovit de realitatea administrativă și economică a sistemului italian. În prezent, măsura riscă să rămână doar o promisiune neîndeplinită pentru mii de familii care se confruntă zilnic cu costuri uriașe pentru îngrijirea bătrânilor dependenți.
Guvernul promite modificări rapide, însă succesul programului depinde acum de capacitatea statului de a combina rigurozitatea fiscală cu empatia socială, într-o țară în care îmbătrânirea populației este o provocare tot mai acută.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
