Problema a fost confirmată chiar de primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, care a explicat că, în lipsa acestor date, instituția nu poate decât să constate neregulile, fără a putea sancționa efectiv șoferii.
„Ele astăzi sunt note de constatare, la fel ca la STB, și, atâta timp cât nu găsești proprietarul la fața locului, nu ai cum să iei nota de constatare. Singura soluție este să trimiți prin poștă să ceri la DRPCIV, la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a-ți furniza baza de date cu cine deține autovehiculul respectiv. Suntem în proces cu DRPCIV de 4 ani de zile pentru că a refuzat să ne punem la dispoziție baza de date pentru a vedea cine este”, a declarat edilul.
În Capitală, există în prezent aproape 50.000 de locuri de parcare cu plată, administrate de Compania Municipală Parking București, entitate subordonată Primăriei. De fiecare dată când un șofer nu achită taxa de parcare și primește în parbriz un fluturaș, documentul respectiv nu este o amendă, ci doar o „notă de constatare”. Cu alte cuvinte, municipalitatea știe numărul de înmatriculare al vehiculului, dar nu și identitatea proprietarului, iar fără aceasta, sancțiunea nu poate fi aplicată.
Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) a emis un punct de vedere ulterior în care spune că legea nu le-ar permite să predea baza de date către Primăria București.
Aproximativ 160 de milioane de euro, în amenzi neîncasate
În ultimii trei ani, angajații Companiei Municipale Parking au emis peste 3,8 milioane de note de constatare, iar valoarea estimată a acestor sume neîncasate se ridică la aproape 800 de milioane de lei, echivalentul a circa 160 de milioane de euro. Banii care ar fi trebuit să intre în bugetul Capitalei rămân, astfel, doar pe hârtie.
Situația a generat frustrare în rândul autorităților locale, care consideră că se află în fața unei absurdități administrative: statul, printr-o instituție, blochează aplicarea unei legi de către o altă instituție a aceluiași stat. „Noi nu cerem aceste date pentru scopuri comerciale, ci pentru a putea aplica legea și pentru a disciplina comportamentul șoferilor. Dacă nu există sancțiune, nu există nici respect pentru reguli”, a mai spus Bujduveanu.
În spatele acestei dispute juridice se află, de fapt, o problemă mai largă: lipsa interoperabilității între instituțiile statului și neadaptarea legislației la realitățile administrației moderne.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
