Anchetatorii au descoperit că românul își construise o adevărată „afacere” paralelă, pozând în notar sau consultant juridic pentru persoane aflate la nevoie. El se adresa în special comunității de români din Italia, dar și italienilor care aveau nevoie de documente recunoscute în România. Spre exemplu, în loc să îndrume clienții către notarii autorizați ori să ia legătura cu autoritățile competente, individul se ocupa personal de redactarea actelor, pe care apoi le înzestra cu ștampile și semnături falsificate. Astfel, certifica documente de parcă ar fi fost autentice, creând impresia că sunt perfect legale și recunoscute de instituțiile statului italian sau român.
Descoperirea anchetatorilor a scos la iveală o întreagă colecție de falsuri: timbre cu însemnele Republicii Italiene, ștampile ce imitau modele folosite de instituții românești, parafe cu numele unor notari inexistenți și chiar instrumente create special pentru a reproduce aspectul documentelor oficiale. Printre probele confiscate se numără și hârtii cu anteturi contrafăcute, acte notariale false și certificate menite să pară autentice.
Mai mult decât atât, ancheta a arătat că românul nu s-a oprit din activitate nici după ce autoritățile îi interziseseră expres să mai practice. Cu toate că știa că se află sub investigație, acesta continua să primească clienți și să întocmească acte. Cel puțin 50 de persoane ar fi apelat la serviciile sale în ultimele luni, convinse că obțin documente recunoscute în mod legal. În realitate, actele nu aveau nicio valoare juridică și riscau să le creeze clienților probleme și mai mari.
Cum se prezenta românul
„Falsul notar” era cunoscut în comunitate ca un om „care rezolvă lucrurile rapid”, mulți apelând la el pentru a-și valida documentele necesare la muncă, pentru școală sau pentru diverse formalități administrative între România și Italia. El se prezenta drept intermediar cu experiență și inspira încredere prin modul în care mânuia parafele și hârtiile. În realitate, toate aceste proceduri erau doar o scenografie construită pentru a da greutate unor falsuri grosolane, dar greu de depistat de un ochi neavizat.
Parchetul din Verona a precizat că bărbatul a încălcat flagrant deciziile instanței și a demonstrat „o perseverență periculoasă” în activitatea sa ilegală, ceea ce a justificat măsura arestării preventive. Procurorii au explicat că dosarul cuprinde multiple capete de acuzare: fals material, uz de fals, falsificare de sigilii și exercitarea fără drept a unei profesii reglementate.
Acest caz nu este singular în Italia, unde în ultimii ani au fost descoperite mai multe rețele de falsificatori care încercau să profite de nevoile imediate ale imigranților. Românii, care formează una dintre cele mai mari comunități din Peninsulă, sunt adesea ținte pentru astfel de escroci, deoarece au nevoie de documente recunoscute atât în România, cât și în Italia. Din dorința de a rezolva rapid formalitățile, mulți aleg să apeleze la persoane care promit soluții „rapide și ieftine”, dar care, în realitate, nu fac decât să le complice situația.
Românul a creat un adevărat sistem de falsificare, cu materiale pregătite special și cu o practică continuă, în ciuda avertismentelor primite de la autorități. Practic, acesta a sfidat legea și a încercat să-și construiască o imagine de notar „de încredere”, deși era exclus din această profesie.
În prezent, bărbatul se află în arest preventiv, iar ancheta este în plină desfășurare. Autoritățile italiene încearcă să stabilească dimensiunea exactă a prejudiciului și să identifice toate persoanele care au fost înșelate. De asemenea, este analizată posibilitatea ca documentele falsificate să fi fost deja folosite în proceduri oficiale, ceea ce ar putea genera un lanț întreg de probleme legale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
