Invitata a atras atenția asupra unui fenomen tot mai vizibil în comunitățile românești din afara țării: fragilitatea identitară a copiilor crescuți într-un alt spațiu cultural decât cel de origine al părinților.
„Nu este suficient să transmitem unui copil mesaje în limba română și mesaje de identitate românească doar o oră, două ore pe zi. Noi știm foarte bine că se vorbește de baia de identitate, de baia de limbă, de baia de tot felul de cadre care influențează copilul, dezvoltarea personală a copilului. Și aceste carențe – pentru că este vorba de o carență – nu sunt doar cazuri izolate. Sunt toți în apel. Aceste carențe sunt vizibile. El nu poate să fie 100% italian, 100% român. El este italian cu un impact sensibil de influență din partea identității părinților, din partea identității românești a părinților – nicidecum a lui. Acum vorbim și de copiii care se pregătesc să revină în țară, care iarăși reprezintă o problematică, pentru că ei vin doar cu aceste slabe influențe de românism”, a explicat Claudia Puiu-Barraud.
Jurnalistul Flaviu Predescu a întrebat dacă, în urma interacțiunilor cu instituțiile de stat, s-a conturat vreo inițiativă clară de cartografiere a acestor copii în funcție de vârstă sau alte criterii relevante.
„Din păcate nu cunoaștem (o astfel de inițiativă, n.r.). Care să fie și updatată. Din toate interacțiunile noastre cu instituțiile de stat – și am avut și avem în continuare – avem impresia că nu suntem înțeleși. Nu suntem înțeleși noi, cei din diaspora, pentru că nu pot aici invoca această delimitare. Noi facem parte din acel grup de specialiști care lucrează în tandem România-Diaspora. Nici colegii din România nu sunt înțeleși. Da, impresia noastră este că nu suntem înțeleși. S-a înțeles ceva, am avut impresia că s-a înțeles ceva, dar înțelegerea a fost la nivel de societate, nu la nivel de instituții, autorități de stat – în timpul alegerilor electorale. Societatea a înțeles, chiar și societatea din țară, că, indiferent ce fel de impact, pozitiv sau negativ, impactul a fost. Și impactul a fost unul care a traumatizat și chiar șocant pentru noi, cei din diaspora”, a spus Puiu-Barraud.
"Nu putem pune totul pe umerii familiei"
Ea a subliniat importanța sprijinului instituțional în efortul de reconectare a copiilor cu identitatea românească, arătând că familia nu poate purta singură toată responsabilitatea.
„În ideea de a înțelege nevoile pe care le au – și mai ales dacă se dorește lucrul acesta – chiar mă gândeam cât contează familia în a sprijini, mă rog, autoritățile române pentru a putea face o astfel de identificare. Nu putem încărca și nu putem pune totul pe umerii familiei. Familia face – dacă vă aduceți aminte, și noi am fost într-o familie și am fost educați, chiar dacă venim dintr-o altfel de generație. Vă duc acolo pentru că în stadiul acela sunt părinții din diaspora. Deci ei pleacă dimineața la muncă și vin seara. Copiii sunt independenți, sunt total autonomi, exact cum a fost generația noastră. Ei sunt toată ziua la școală și nu putem încărca părinții cu atâta responsabilitate, pentru că responsabilitatea lor, în primul rând, este o reușită integrare în societatea unde copilul efectiv implementează niște cunoștințe ale lui”, a explicat ea.
Claudia Puiu-Barraud a punctat și un efect nedorit, dar frecvent în familiile care forțează păstrarea exclusivă a identității românești, în detrimentul integrării în școala din țara de adopție:
„Dacă un părinte trage de acel copil să-l ducă spre identitatea românească – vă spun din propria experiență, după mai mult de 10 ani – eșecul este total acolo unde trăiește el, adică în școala străină. Am măsurat aceste efecte secundare și nu sunt deloc mulțumitoare. Nu sunt mulțumitoare pentru societate, nu sunt mulțumitoare pentru școală și niciunui părinte nu-i convine la un moment dat.”
Urmărește emisiunea integrală:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
