„În Italia, într-adevăr, este o comunitate foarte mare de români. Acum nu știu dacă în continuare suntem pe primul loc. Cred că ne-au întrecut românii din Anglia. Totuși, românii din Italia sunt peste 1.200.000”, a explicat Miruna Căjvăneanu.
„Ca să vă dau câteva cifre din volumul «Rădăcini la jumătate», la începutul anului 2020 minorii români din Italia erau 250.000. Numărul a crescut începând cu 2006. În 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, mulți români care erau aici fără documente au reușit să se legalizeze și să își aducă familiile. Așa au început să se nască din ce în ce mai mulți copii români în Italia”, mai arată jurnalista.
Vârful nașterilor de copii români: 15.000 de copii într-un singur an
„În 2015 s-a atins un vârf. Atunci s-au născut 15.000 de copii cu cel puțin un părinte român. Ulterior, numărul a început să scadă, inclusiv pentru că multe familii de români au dobândit cetățenia italiană, iar copiii nu au mai fost înregistrați ca străini.
În prezent, cifra s-a stabilizat la aproximativ 10.000 de copii români sau cu origini românești născuți anual în Italia”, a mai spus Miruna Căjvăneanu.
Elevii români, primii între străinii din școlile italiene
„Numărul copiilor români din școlile italiene este foarte mare. Românii sunt pe primul loc între cetățenii străini. În 2020 erau aproape 160.000 de elevi români înscriși în școlile italiene.
Și numărul studenților români este în creștere. 80% dintre ei au obținut bacalaureatul în Italia, ceea ce arată că își doresc să continue studiile aici”, a mai explicat jurnalista.
„Este un tablou complex, cu multe aspecte pozitive, dar și cu dificultăți. Una dintre probleme este cea a dublei identități, prezentă la mulți copii și tineri români. De aceea volumul se numește «Rădăcini la jumătate»”.
Chestionar printre părinții români din Italia
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, jurnalista a realizat și un chestionar printre părinți.
„Am realizat și un chestionar printre părinții români din Italia despre modul în care transmit cultura românească copiilor lor. Rezultatele au fost:
69% transmit prin limbă
23% prin legăturile cu familia din România
12% prin participarea la viața parohială
4% prin cursuri de limba română
Dar 11% dintre părinții intervievați au declarat că nu transmit deloc cultura și tradițiile românești către copii”, arată Miruna Căjvăneanu.
Urmele campaniei de denigrare din 2007
„Cum mulți dintre noi care trăim în Italia știm, în 2007 a existat o campanie în presa italiană și printre politicienii italieni de denigrare a românilor. Apăream pe primele pagini ale ziarelor ca fiind o comunitate cu un grad foarte mare de delincvență.
Ca un mecanism de apărare, mulți părinți români le-au spus copiilor să nu declare la școală că sunt români. De asemenea, unii au ales să vorbească doar limba italiană în familie. Fenomenul continuă, deși imaginea românilor s-a îmbunătățit.
Acum vorbim despre o comunitate bine integrată, care aduce un aport important atât economiei Italiei, cât și celei din România”, explică jurnalista.
Cum se definesc tinerii din a doua generație
„În volumul nostru am inclus și concluziile unui focus group cu tineri români din a doua generație. Mi-ar fi plăcut să avem astăzi câțiva dintre ei, ca să spună direct cum trăiesc această dublă identitate. A reieșit că mulți se simt italieni. Ei cred că sunt cetățeni italieni, deși nu au cetățenia. Diferența o descoperă atunci când școala organizează excursii în străinătate. Atunci realizează că buletinul italian pe care îl au nu este valabil, pentru că nu atestă cetățenia. Mulți nu pot merge în aceste excursii, din lipsa pașaportului.
I-am întrebat cum trăiesc această dublă identitate. Unii au spus că «mentalitatea părinților este prea românească, închisă și excesiv religioasă». Alt tânăr a spus: «La 35 de grade nu mă poate obliga mama să mănânc mămăligă cu ciorbă, ca în România». Exemplele sunt uneori amuzante, dar arată diferențele de percepție.
De la o anumită vârstă, mai ales în facultate, mulți devin mai conștienți de această dublă identitate. Încep să fie mândri că știu să vorbească românește, iar originea românească devine pentru ei o resursă. O folosesc ca un avantaj și la nivel profesional.
Un sondaj realizat de ISTAT, Institutul Național de Statistică din Italia, a arătat că 40% dintre acești tineri se simt italieni. Totuși, 30% au spus că nu știu cum să răspundă. Mulți se consideră jumătate-jumătate, așa cum sugerează și titlul volumului nostru «Rădăcini la jumătate», a mai adăugat jurnalista Miruna Căjvăneanu.
Urmărește dezbaterea Născuți în diaspora - drumul spre consolidarea identității culturale - Ediția a III-a - INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
