Scriitoarea Camelia Morda Baciu, stabilită în Italia de peste două decenii, a vorbit în cadrul emisiunii Născuți în diaspora despre această realitate și despre bătăliile tăcute pe care le duce de ani de zile pentru ca cei mici să nu-și piardă rădăcinile.
„Am luptat întotdeauna pentru ca toți copiii din diaspora să învețe, măcar, limba română”, a mărturisit scriitoarea.
În opinia Cameliei Morda Baciu, chiar dacă integrarea într-o altă societate este inevitabilă, pierderea limbii materne echivalează cu o pierdere de identitate. Iar primul pas în acest sens trebuie făcut acasă, de către părinți.
„Cunosc foarte multe familii ai căror copii nu sunt născuți, ci doar crescuți în Italia. Dar nu vorbesc limba română. Este o durere pe care o port în suflet și o bătălie pe care o duc de ani de zile”, a spus ea.
Unul dintre aspectele care o revoltă cel mai tare este atitudinea părinților care spun despre copilul lor că „înțelege limba română, dar nu răspunde”.
„Nu există așa ceva! Dacă tu vorbești cu copilul în limba română, cel puțin acasă, de mic, nu ai cum să ajungi la adolescență și să nu-ți răspundă în română. Dar, dacă nu ai vorbit niciodată cu el în română, e foarte greu să mai schimbi ceva”, a avertizat scriitoarea.
Lectura, un instrument esențial în păstrarea legăturii cu limba română
Camelia Morda Baciu consideră că lectura poate fi un instrument esențial în păstrarea legăturii cu limba română, chiar și în era tehnologiei.
„Pun foarte mult accent pe lectură. Sunt de acord cu tehnologia, nu sunt împotriva ei. Dar cred că o carte, fie în format electronic, fie în format fizic, este mult mai atractivă pentru copii”, a subliniat ea.
Scriitoarea a povestit și despre acțiunile organizate în comunitatea românească din Italia, menite să apropie copiii de limba română.
„Am adus cărți în limba română din anumite regiuni ale țării și le-am dăruit copiilor, în special la biserică. A fost o fericire să văd, la finalul slujbei, cum copiii s-au așezat jos, în mijlocul bisericii, și au început să buchisească, să admire, să răsfoiască acele cărți. A fost o atracție fantastică”, a povestit ea.
Pentru Camelia Morda Baciu, păstrarea limbii nu este doar o chestiune de vocabular, ci o condiție esențială pentru ca, mai târziu, copiii să își dorească să-și cunoască rădăcinile.
„Dacă de mici li se insuflă dorința de a cunoaște cultura și limba română, la vârsta adolescenței sau a maturității, le vine și dorința de a-și cunoaște rădăcinile”, spune ea.
Statisticile pe care le urmărește constant arată că fenomenul diasporei românești este tot mai amplu. Numai în perioada 2022-2023, aproximativ 160.000 de copii români s-au născut în diaspora.
„Este un număr fantastic de mare. Eu vorbesc din perspectiva generației noastre, cei care am plecat în anii 2000. Am dus copiii mici cu noi. Între timp am îmbătrânit, am devenit generația activă, aptă de muncă. Acum ne apropiem de vârsta pensionării, iar copiii noștri au crescut și, la rândul lor, au făcut copii”, a spus ea.
Românii nu mai pot amâna eforturile pentru menținerea identității
Din acest motiv, consideră că eforturile pentru menținerea identității românești nu mai pot fi amânate.
„Dacă noi, acum 20-25 de ani, nu am făcut nimic cu propriii noștri copii, să le insuflăm dorința de a-și cunoaște limba și cultura românească, ei, la rândul lor, nu vor avea ce să le transmită copiilor lor”, avertizează Camelia Morda Baciu.
În Italia, dar și în alte țări, există inițiative menite să sprijine comunitățile românești, însă acestea sunt insuficiente, crede ea. Printre ele, programul „Limba, Cultura și Civilizația Românească” (LCCR), demarat încă din anul școlar 2007-2008, în Italia.
„Foarte bine că există, dar e prea puțin. Sunt două ore pe săptămână de limba română în școlile unde sunt înscriși acești copii. Se poate face mai mult, dar măcar atât decât nimic”, a afirmat scriitoarea.
Ea a punctat și o realitate mai puțin discutată: dorința unor adolescenți născuți sau crescuți în Italia de a se întoarce în România, pentru studii.
„Se vorbește mereu de exodul de creiere din România. Dar de ce să nu vorbim și despre posibilitatea ca aceste creiere, formate în diaspora, să se întoarcă? Cunosc adolescenți care studiază la licee din Italia și care vor să vină să urmeze facultatea în România. De ce să nu le oferim această posibilitate?”, a conchis Camelia Morda Baciu.
Urmărește emisiunea integrală:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
